Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Scrisori persane

Zoom Scrisori persane

Curioasă soartă a avut acest roman. Montesquieu n-a îndrăznit să-l publice în Franţa. Şi ca să fie sigur că n-are bătaie de cap, baronul, pe atunci magistrat la Bordeaux, nu şi-a pus numele pe coperta cărţii.

Scrisorile persane au avut un uriaş succes încă de la apariţie. La Paris se află cine e autorul şi Montesquieu devine brusc o celebritate, aşa că lasă magistratura şi se mută în Capitală. E invitat prin saloanele doamnelor, se afişează prin cafenelele literaţilor, într-un cuvînt se metamorfozează într-un animal monden. Face apoi o lungă călătorie în Europa, după care se aşează în castelul familiei pentru a-şi scrie lucrările „serioase”. Cea mai însemnată dintre ele, Spiritul legilor, face din el o autoritate intelectuală europeană.

La vremea cînd a apărut, dar şi mai tîrziu, Scrisori persane strălucea prin exotism, prin poveştile de amor relatate prin scrisori, dar şi prin umor. Doi persani din Ispahan, Uzbec şi Rica, pornesc în călătorie spre Europa. Şi trimit scrisori de tot felul în Persia. Romanul cuprinde însă şi corespondenţa cu cei de acasă a slujitorilor care-i însoţesc. Cititorul află în felul ăsta şi ce li se întîmplă în străinătate lui Uzbec şi mai tînărului său prieten, dar şi ce se petrece la Ispahan. Cînd ajunge la Paris, fostul înalt dregător Uzbec remarcă uimirea localnicilor: – Sînteţi persan? Foarte interesant. Cum poate fi cineva persan?

Franţujii nu ştiu că politicosul persan se întreabă la rîndul său cum poate fi cineva francez şi că mirarea cu care-l privesc ei e nimica toată faţă de perplexitatea cu care el îi observă. Ciocnirea civilizaţiilor în formă atenuată, dar cu o putere de observaţie din partea lui Montesquieu care probabil că i-a dat o parte din muniţie lui Huntington.

Uzbec nu pricepe de ce francezii, în loc să-şi ţină femeile în harem, le lasă să umble, cu feţele descoperite, pe unde au ele chef şi să stea de vorbă cu bărbaţi străini, inclusiv cu persani ca el. Din acest motiv, deduce el, francezii sînt geloşi, sentiment necunoscut în Persia unde femeile nu ajung să se expună bănuielilor soţilor şi clevetelilor străinilor, pentru că stau în liniştea haremului.

Moda la Paris, află Uzbec, e ceva care te obligă să-ţi schimbi croiala hainelor cel puţin o dată pe an, deoarece hainele aplaudate ca desăvîrşite anul trecut stîrnesc rîsul în acest an. Pus la curent cu marea dispută a vremii, aşa-numita ceartă dintre clasici şi moderni, Uzbec nu pricepe de ce se încontrează francezii. Unii argumentează că autorii din vechime sînt superiori celor mai noi, iar alţii susţin că, dimpotrivă, modernii sînt mai tari decît clasicii. Această uriaşă polemică i se pare persanului o prostie, fiindcă nu duce nicăieri.

La rîndul lui, Rica scrie acasă despre francezii pe care i-a cunoscut, cu aceeaşi savuroasă uimire. Astfel că în timp ce în epistolele sale Uzbec îi priveşte pe francezi în general, mirîndu-se de moravurile lor şi de felul cum le funcţionează societatea, Rica e cel care rămîne uimit de ei, la bucată şi pe categorii.

Dar în timp ce ei scriu epistole cu impresii de călătorie şi cu observaţii detaşate despre moravurile francezilor, haremul lui Uzbec începe să fiarbă. Rivalităţi între neveste, plîngerile lor despre dictatura eunucilor care le păzesc şi corespondenţa între eunuci. Nu care cumva să te laşi atras de farmecele lor! îl sfătuieşte eunucul plecat pe cel care a rămas cu paza haremului pe cap: Dacă, în amintirea bărbăţiei pierdute, faci greşeala să le pipăi ca şi cum ai mai fi bărbat, devii sclavul şi jucăria lor. Pentru un eunuc, femeile din harem sînt duşmanii lui naturali care încearcă să-l domine!

Dincolo de încurcatele treburi ale eunucilor, cînd află Uzbec, înţeleptul ai zice, de zurbaua din harem şi de infidelitatea soţiei sale favorite lasă deoparte şi înţelepciune şi tot, ca să împartă pedepse nemiloase. Căci, indiferent unde te-ai găsi şi oricîte ai fi aflat pe unde ai ajuns, rămîi de fapt prizonierul lumii de acasă.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale