Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Scurtă dare de seamă de la ședința Guvernului Orban al președintelui Iohannis (48)

Zoom Scurtă dare de seamă de la ședința Guvernului Orban al președintelui Iohannis (48)

Unde se aflau și încotro mergeau? Pustiu și iar pustiu, oriunde s-ar fi uitat cu ochii.

– Mărite Șică, să fie asta România Guvernului Său? îndrăzni să șoptească de după batista pusă ca broboadă Rareș Bogdan.

– Totul împrejur e praf și pulbere, observă doct Predoiu.

– Nici un pom, nici o umbră de răcoare pentru cine merită… îngînă sfîrșit Vela, fiert în geaca lui de piele.

– Și noi am merita cu prisosință să stăm la răcoare, admise Ludovic II.

– Mărite Șică, prinț al deșertului, te gîndești în sensul privării de lumină sau al privării de libertate? întrebă prudent Predoiu.

– Eu să gîndesc? pufni Șică instinctiv în rîs.

– Cred că știu unde ne aflăm, suspină Tătaru. Și, mai ales, știu cînd ne aflăm, urmă el dezolat.

– Unde? Unde? Și cînd? murmură întregul cabinet, dornic să afle.

– Uitați-vă în jur și lămuriți-vă singuri, oftă Tătaru din nou. E atît de clar, pînă și ultimii chiori ar vedea.

– Noi sîntem orbiți de propriile interese meschine, cum doamna mă-ta ai vrea să vedem? se oțărî Turcan cu mîinile în șolduri, fără să uite însă să rămînă elegantă în discurs.

– Explică-ne pe înțelesul nostru! strigă în cor jumătate de guvern.

– Daaa, explică-ne ca la proști! strigă și cealaltă jumătate.

– E elementar, și prin asta nu fac nici un apropo la educația lu’ Anisie, reveni Tătaru. Totul e pustiit în jur. Nu tu ape, munți, păduri, nimic. Arată de parcă un stol de lăcuste gigantice ar fi năpădit toată țara asta și ar fi molfăit totul în fălcile flamînde. Nu mai e nimic de făcut. Nu mai e nimic de furat.

– Deci???

– Deci ne aflăm în România de după Guvernul Său, răbufni Tătaru.

– Bine, dar oamenii? interveni Predoiu. Parcă erau și niște oameni în țara asta. În orice caz, știu că erau unii care se milogeau la noi de sinecuri. Deci sigur mai erau și alții.

– Tot noi am gestionar și pandemia, ai uitat?

– Deci trăim… în viitor? întrebă nedumerit Șică.

– Da, domnule Prelipceanu, ce e așa de greu de înțeles, intervi furios CTP, ieșind de sub o piatră îmbrăcat într-o blană de urs pe care îl jupuise cu mîinile goale, și asta în timp ce-l comparase cu un grizzly cu gonoree.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale