Se-nfrățesc tusea cu junghiul

Partidul-minune al alegerilor europarlamentare din 2019, USR, care a obținut atunci scorul vieții și opt mandate de eurodeputați, doar cu unul mai puțin decât PSD și cu două mai puțin decât PNL, a ajuns, în zilele noastre, să se târâie prin subsolul clasamentului, jucând în play-out meciuri crunte, de supraviețuire, cu alți mari campioni, precum PRO România, ALDE, REPER sau PMP.

Dacă în sondajele naționale USR mai respiră cât de cât, salvată de simpatizanții din București și din Ardeal, în sondajele locale, mai ales cele făcute în județele din estul și sudul țării, e jale. Atât de jale încât marii strategi Drulă și Ghinea, cei care pretind că sunt creierele partidului, au imaginat o alianță electorală, pentru 2024, cu PMP, partidul turnătorului Petrov, condus actualmente de Tomac.

Problema este că, formând o alianță, USR și PMP vor trebui să atingă 8% pentru a intra în Parlamentul României și 7% pentru a intra în consiliile județene sau în consiliile locale. Asta în condițiile în care nu li se mai adaugă vreun loser, care să le crească pragul electoral cu încă un procent la locale și cu încă unul sau două la parlamentare.

Or, în județele unde USR are în jur de 5% intenție de vot (și nu-s puține), iar PMP nu trece de 1%, alianța electorală a tusei cu junghiul nu va obține nici măcar un singur mandat în consiliile județene, cum nu va obține nici în consiliile locale ale municipiilor reședință de județ, unde partidele respective stau la fel de prost.

Și dacă la sfârșitul lui mai, începutul lui iunie 2024 alianța USR-PMP ar mai putea, printr-o minune, să obțină două mandate de europarlamentar (față de zece, cât obținuseră împreună în 2019), în toamnă-iarnă cele două partide ar putea ieși elegant din istorie. Căci, învinse zdrobitor la alegerile locale, cele două partide vor lăsa impresia unor perdanți garantați, iar mare parte din electorat se va orienta înspre unii care chiar au șanse să intre în Parlament.

Când a preluat USR-ul de la Dacian Cioloș, Cătălin Drulă a promis că partidul va fi iarăși ce-a fost și mai mult decât atât. În acel moment, USR scăzuse de la 15%, cât obținuse la parlamentarele din 2020, la 11-12%. Drulă și Ghinea erau convinși că într-un an vor fi, din nou, pe la 20% în intenția de vot a românilor. Iar schimbarea în sondaje chiar a avut loc, aproape cu procentul estimat de cei doi. Dar nu în sus, ci în jos.

Că este foarte posibil ca anul viitor să dispară două partide înființate în ultimii zece ani este și nu prea este trist pentru democrația românească. Dar pentru mulți dintre frecătorii de mentă care, înainte de a intra în politică, nu aveau absolut nici un venit va fi o reală tragedie. Mai ales că nu se știe dacă-i mai primesc părinții să locuiască sub același acoperiș, după patru ani în care au luptat din greu împotriva creșterii pensiilor.