Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Secretul eternului repetent

Zoom Secretul eternului repetent

Tipul era un fel de legendă pipăibilă a Facultății de Litere. Băiat inteligent și iubitor de carte, Chintilă frecventa facultatea de peste zece ani. Susținea că o aprofundează. Descoperise o metodă care-i îngăduia asta. Nu vorbea despre ea.

Chiar și atunci cînd stătea mai mult la bere cu colegii și încerca vreunul să-l tragă de limbă despre metoda lui miraculoasă, Chintilă schimba subiectul. Cîțiva dintre foștii lui colegi de an îi deveniseră profesori. Îi tutuia, dar fără să se bată cu ei pe burtă, ca între colegi ce fuseseră. Păstra distanța aceea nevăzută dintre el, studentul, și ei, tinerii asistenți, respectînd scrupulos regulile jocului.

În cazul lui unic, nimănui din facultate nu-i trecea prin cap să se uite sau să se gîndească la el ca la un repetent cu vechime. Chintilă era reprezentantul unei filosofii, aidoma copilului din basm care a refuzat să se nască pînă cînd mama lui i-a promis că-i va da în schimb tinerețe fără bătrînețe. Avea însă și ceva misterios, ca Fantoma de la Operă. Pentru colegii lui vremelnici de an, Chintilă venea din alt timp, chiar dacă citea și el cărțile momentului și, dacă avea chef, la seminarii făcea sclipitor dovada că stăpînea materia aproape cît cei mai buni asistenți pe care-i aveam.

Totuși, ca să nu bată la ochi, nu prea venea pe la seminarii, iar pe la cursuri nici atît. Era privilegiul lui, de fiu al unui tată artist, care nu-l bătea la cap să absolve facultatea, ca să-l scape de cheltuielile pe care le presupunea îndelungata aventură a băiatului său care trecuse de 30 de ani, dar era coleg de an cu studenți cu zece ani mai tineri decît el. Din cîte mai țin minte, pictorul nu dădea curs invitațiilor de urgență pentru a discuta cu îndrumătorul de an despre situația de repetenție a fiului său. La cursuri, unii dintre profesorii noștri susțineau despre Chintilă că era un parazit periculos pentru etica studențimii și a studiilor superioare gratuite. Cu toate astea, colegii lui de an, care făceau pariuri dacă el se va îndura să treacă în anul următor sau nu, îl priveau cu simpatie. Pe atunci nu se vorbea despre atitudini antisistem, dar cîți dintre noi nu și-ar fi dorit să aibă părinți ca repetentul Chintilă care să ne ajute să rămînem în uriașul uter al facultății noastre?

Cînd am terminat facultatea, Chintilă repeta pentru nu mai știa nici el a cîta oară anul doi sau trei, cu ajutorul metodei pe care o brevetase. Apoi eu am ajuns profesor de română în satul Vizurești din comuna Ciocănești de Dîmbovița. Pe cînd făceam naveta acolo, într-o combinație de călătorie cu trenul și o expediție zilnică pe bicicletă sau pe jos, de la gară pînă în sat, mă mai întrebam ce-o fi făcînd Chintilă. Cînd m-am întors în București, schimbîndu-mi îndeletnicirea, aflu că eternul student absolvise facultatea.

La vreo doi după aceea, umblam după cărți ieftine prin anticariate. Dar mă și întorceam în Bucureștiul adolescenței mele pe care nu-l mai frecventasem în anii în care făcusem naveta. Mă duc așadar să văd ce mai era nou la Curtea Veche. Peste drum de rămășițele palatului domnesc, un anticariat. Ia să cercetăm ce-o fi și aici!

Cînd am intrat, dau cu ochii de Chintilă, care nu știu ce era acolo, vînzător sau proprietar, dar își găsise o nouă armă cu care se putea lupta în continuare cu trecerea timpului.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Dragi cetățeni români!

    3 decembrie 2019

    Klaus Iohannis nu-i chiar nepotul feldmareșalului Mackensen, dar cu siguranță cîțiva uncheși de-ai săi au bătut pas de defilare pe Calea Victoriei în 1916, cînd nemții au intrat ca-n brînză […]

  • România normală

    3 decembrie 2019

    Nimeni nu știe cum arată România Normală, cu atît mai puțin noul președinte Iohannis, care a apărat acest slogan cu fălcile încleștate, ca și cum s-ar fi temut să nu […]

  • Ruleta românească

    3 decembrie 2019

    Rar a fost dat României să vadă sinucigași mai talentați decât cei din Guvernul Orban. Ar fi, poate, un spectacol simpatic dacă nu i-ar afecta pe deja din ce în […]

  • Rușinea de a fi stîngist

    26 noiembrie 2019

    Datorită mamuților cu păr, cu burtă sau cu chelie din PSD, intelighenția românească de stînga, rușinată, se dopează cu praful marxismului prin cafenele obscure sau prin facultățile de Filosofie, așteptînd […]

  • Țară, țară, vrem președinte!

    26 noiembrie 2019

    Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura la președinția României, pentru un al doilea mandat, în iunie 2018, cu aproape un an și jumătate înainte de alegerile prezidențiale. De atunci, KWI așteaptă […]