Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Și aici au dispărut banii dumneavoastră

Zoom Și aici au dispărut banii dumneavoastră

Așa cum șade bine la final de an, tragem linie și recapitulăm cheltuielile pe care România le-a făcut până acum pentru a-și putea permite să prindă un scăunel la masa țărilor bine înarmate.

Cu mult înainte de a lansa

“România educată”, Klaus Iohannis a promovat “România înarmată”. Pactul între partidele politice pe tema cheltuirii a 2% din PIB pentru armată a fost primul gest al președintelui după preluarea mandatului prezidențial, în 2014. Ați putut citi, de-a lungul timpului, în Cațavencii, că acest 2% din PIB pentru armată nu este, așa cum în mod eronat au pretins politicieni și analiști români, o obligație asumată în momentul intrării în NATO.

Obligațiile asumate la momentul aderării la NATO sunt cele din Tratatul Atlanticului de Nord, ratificat de Parlamentul României în martie 2004. În respectivul tratat nu se vorbește despre sume, procente din PIB sau alte obligații legate de înarmare, deși unii ar putea jura că au văzut cu ochișorii lor aceste prevederi inexistente. Ba, dacă i-ai lăsa să delireze până la capăt, ar spune că în tratat sunt indicate chiar și firmele de la care ar trebui să cumpărăm armamentul.

De fapt, discuția despre alocarea a 2% din PIB pentru armată a apărut în cadrul NATO prin 2006, la un consiliu al Alianței unde reprezentarea a fost la nivel de miniștri ai Apărării. Nu era nici atunci și nu este nici azi un angajament ferm al țărilor membre NATO că vor cheltui sumele astea pentru armată, ci doar un soi de promisiune. Doar șase țări membre NATO (SUA, Grecia, Marea Britanie, Estonia, Polonia și România) cheltuiesc 2% sau mai mult din PIB pentru armată. Germania, de exemplu, cheltuiește doar 1,19% din PIB, Bulgaria – 1,35%, Italia – 1,11%, Cehia – 1,04%, Ungaria – 1,01%, iar Canada – 0,99%.

România investește

până în 2026 peste 9,3 miliarde de euro pentru înzestrarea armatei, fără ca în acești bani să fie prinse și avioanele F16 deja cumpărate de la portughezi, la mâna a treia, sau cele ce vor fi cumpărate în viitor. 3,9 miliarde de dolari cheltuim doar pentru șapte sisteme de rachete Patriot. De fapt, am plătit deja peste două miliarde de dolari firmei Raytheon, pentru patru astfel de sisteme, dar primul va ajunge în România de-abia spre finalul lui 2019 și va deveni operațional pe finalul lui 2020.

Pentru 12 avioane F16 s-au plătit 628 de milioane de euro, dar avioanele nu sunt pe deplin operaționale, pentru că nici piloții nu au suficiente ore de zbor pe acest tip de aparat și nici prea mult armament pentru echiparea avioanelor nu există în stocurile armatei. Oricum, se pare că pentru a folosi aceste avioane ar fi nevoie ca un eventual conflict armat să se desfășoare doar în condiții ideale de vreme, cel mai probabil primăvara, când pistele aeroporturilor militare nici nu îngheață, dar nici nu se topesc de la căldură.

“România înarmată”

este un program de succes, așa cum “România educată” nu are șanse să fie. Căci dacă pentru armată se respectă cu sfințenie acest plafon al cheltuielilor din PIB, pentru educație nu se întâmplă același lucru. Asta, în ciuda faptului că legea prevede foarte clar că anual trebuie să se aloce educației 6% din PIB. Dacă armatei i se alocă 2% din PIB din 2016 încoace, sunt ani în care bugetul alocat educației nu ajunge la 2% din PIB, deși ar trebui să fie de 6%. La valoarea actuală a PIB-ului, cheltuielile pentru armată vor ajunge, în zece ani, la peste 40 de miliarde de euro. Frumoși bani.

Dar nu numai armata

beneficiază de sume frumoase de la buget, ci și Serviciul Român de Informații. Între 2012 și 2018, bugetul SRI a crescut de la 989 de milioane de lei la 2,3 miliarde de lei. Iarăși, pentru o perioadă de zece ani, SRI va înghiți de la buget nu mai puțin de 5 miliarde de euro.

Da, pare că ne cam dăm în bărci cu cheltuielile pentru armată și servicii secrete, dar merită. Căci ce șef de stat din UE mai apare la manifestații publice înconjurat de generali ca un dictator sud-american? Și ce consultant electoral al vreunui șef de stat din UE mai are contracte pentru a întreține imaginea unei companii care vinde rachete?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Două nimerick-uri

    22 ianuarie 2019

    *** N-ați lăsat în urma voastră temple, nici hrisoave grele cu peceți, ci-n closetul gării, cu exemple, v-ați întins doar mucii pe pereți. Peste veacuri oamenii de știință or să […]

  • Cîtă putere are Puterea?

    22 ianuarie 2019

    Puterea politică e făcută din legi, instituții și bani, la care se adaugă spiritul de toleranță al societății. După cum merg treburile la noi, puterea politică pare să aibă două […]

  • Șah și table cu Justiția

    22 ianuarie 2019

    Acum aproape două decenii, pe culoarele tribunalelor umblau diverși domni și doamne cu rochii negre lungi, trăgând cu urechea la greii Baroului București, în încercarea de a mai prinde câte […]

  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

romania100