Multă lume mă-ntreabă de ce, în ultimul timp, scriu mai mult despre ce se-ntîmplă în țară, în loc să mă ocup de locația mea – Palatul Cotroceni. Simplu: nu prea am ce scrie despre Președinție. Eu sînt la Cotroceni funcționară publică și răspund, cum am răspuns și pînă acum, de imaginea României în lume noaptea. Or, președintele Iohannis doarme mai mult la Sibiu. Cînd vine dimineața la ora 8, se lasă în tot palatul o tăcere mormîntală, nu mai piuie nimeni, umblăm toți în vîrful picioarelor. Alaltăieri, de pildă, ne-a adunat în ședință, pentru prima oară după cîștigarea alegerilor, pe toți funcționarii publici și ne-a spus fix douăzeci de cuvinte: ”În esență, trebuie să muncim mai mult. Și vă rog ca în timpul serviciului să vă închideți telefoanele mobile personale”. Asta am auzit, asta scriu.
*
Cea mai fericită după venirea dlui Iohannis e Cerasela, femeia de serviciu de la parter și demisol. Nu prea se avea bine cu fostul, care din ”teleormăneancă împuțită” n-o scotea. Mi-a mărturisit că și acum, cînd trebuie să ducă în marele frigider de la demisol baxurile cu wurști care vin săptămînal de la o carmangerie săsească din Nocrich, județul Sibiu, i se pare că aude ieșind din pereți cîte-un ”Hă, hă, hă!”, care-o îngrozește în așa hal că începe să clănțăne din dinți și gingiile i se fac vinete. De fapt, cred că e îndrăgostită lulea de domnul președinte, fiindcă azi-dimineață a venit îmbrăcată în costum tirolez. Cum ea e cam tuciurie de felul ei, costumul îi stătea ca dracu’.
(va urma)
