Pe vremea cînd lui Sorin Grindeanu nici prin cap nu-i trecea să se pună de-a curmezișul tătucului Dragnea, la începutul lunii martie, fostul premier îl înscăuna subprefect de Timiș pe un ilustru necunoscut, Daniel Cristian Franțescu, un funcționar public anonim din Primăria Timișoara, membru ALDE. Cîteva luni mai tîrziu, în august, la scurt timp de la marea împăcare dintre ex-premier și șeful PSD, din fumul ce ieșea din pipa păcii se întrupa noul prefect de Timiș, Eva Andreaș, o funcționară cu 16 ani de activitate în Consiliul Județean Timiș, adusă de Grindeanu de pe Bega și instalată în funcția de șefă de cabinet la Palatul Victoria. Ca să nu rămînă doamna Andreaș fără coledzi, binefăcătorul său i-a găsit rapid o altă sinecură, chiar una cu ștaif. Asta după ce toată mass-media din Timișoara dăduse ca sigură instalarea pe acest post a consilierului județean Mihai Ritivoiu, uns peste noapte funcționar public, un statut indispensabil pentru accederea la fotoliul de prefect.
În fine, contează mai puțin jocurile de culise ale pesediștilor timișoreni, altul este schepsisul acestei povești. Nici subprefectul Franțescu, nici prefectul Andreaș nu au patalama la mînă cum că ar fi urmat programele de formare specializată și ar fi promovat concursul național pentru intrarea în corpul înalților funcționari publici, din care fac parte subprefecții și prefecții, condiții prevăzute de Legea 188/1999. Numirea lor în aceste funcții s-a făcut pe ușa din dos, reprezentată de articolul 92 al legii citate mai sus, care spune că, “în mod excepțional (…) exercitarea cu caracter temporar a acesteia (a funcției publice – n.r.) poate fi realizată de funcționari publici (…), cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (…) în condițiile în care, din motive obiective, funcția publică nu a putut fi ocupată prin mobilitate”.
Care au fost condițiile excepționale ce au provocat aceste numiri și cît de reală a fost încercarea de ocupare prin mobilitate a funcțiilor, adică prin instalarea unor înalți funcționari publici proveniți din alte zone ale României, nu știm, trebuie să-i credem pe cuvînt pe Grindeanu, respectiv Tudose că s-au strofocat să găsească alte soluții mai bune, dar – ceasul rău, pisica neagră – n-au avut noroc…
Așa s-au pricopsit timișenii cu prima femeie prefect – o premieră care nu are nimic revoluționar într-însa, ba dimpotrivă –, o absolventă de științe juridice la o facultate particulară din Lugoj, pe care nu o recomandă nimic altceva decît apropierea de Sorin Grindeanu, și cu un tinerel agramat pe post de subprefect, care a reușit, recent, să amuze copios asistența, felicitînd Poliția de ziua… Armatei. Gafa asta e însă benignă, Daniel Franțescu dînd anul trecut un veritabil recital lingvistic în răspunsul pe care i l-a trimis unui petiționar, făcut public într-un ziar local. Cînd în doar două pagini faci zeci de greșeli gramaticale – “inatvertentele”, “cheltuelile de desfințare”, “a definii termenului”, “va stabilii condițiile”, “discomfort fonic”, ca să enumerăm doar cîteva –, locul tău nu este în Instituția Prefectului, ci înapoi în școala primară.