Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Sporturi de contact uman

Zoom Sporturi de contact uman

Fusese una dintre nopțile alea când îți ies toate șustele. Ieșim din club și ne facem loc lângă el pe bancă, probabil mult mai zgomotoși decât ne dăm seama. N-avem loc, că eu și cu cele trei fete suntem prea mulți pentru banca deja ocupată la jumate de bărbatul de 40 plus.

Fetele se dau în stambă, mie-mi surâde. Mă așez cât mai lângă străin, ca să le las lor loc. Dar una dintre ele se pune chiar în brațele mele. It’s hard out here for a pimp. Ce să-ți spun, nu mă opun. Și-n toată frecangeala aia, printre vapori de alcool și de parfum, înghesuit de cele trei, îl ating din greșeală pe domnul. Peste picior.

Peste picior îl și iau, c-o ardeam șmecher:

– Mă scuzați că v-am atins. Nu vă speriați, chiar n-a fost cu intenție, nu sunteți genul meu de bărbat.

Fetele se râd la glumele mele homosexe, mie îmi merg toate schemele. Omu’, care până atunci părea că se uită la un documentar pe mobil, în pauză de clubăreală, se simte cumva lezat de șto-ul meu și-mi zice pe un ton:

– Nu mă sperie nimic. Sunt obișnuit cu atingeri, după douăzeci de ani de judo.

Hopa! Știe judo, dar nu știe glume. A simțit nevoia să-mi zică, fix cu prima ocazie, că dacă o mai fac pe deșteptul îmi rupe capul. Să-mi arate ce-i potența adevărată. Erau și fete acolo, poate și d-aia.

Îmi cer scuze, mai credibil, și deja legăm o prietenie. Începe și-mi spune că, de fapt, eu l-am atins dintr-o nevoie subliminală de atingere umană. De contact. Pentru că lumea în care trăim ne alienează. Ne dezbină. Ne face să uităm că suntem oameni. Hai, dă-mă dracu’!

Deci judoka, omul care la ieșirea dintr-un club bucureștean stă singur pe o bancă, în timp ce urmărește singur un documentar, îmi vorbește despre nevoia mea de contact uman? Ce să zic, o avea expertiză.

M-au atins vorbele lui. M-au atins mai ceva decât atingerea unui preot catolic. M-au făcut să meditez la nevoia mea de contact uman cu colega de bancă.

3 comentarii

  1. #1

    Aşa, şi?

  2. #2

    Nevoia de contact cu colega de bancă poate că e nevoie umană, sau poate că e doar o nevoie biologică. Dar nevoia de a scrie, inclusiv despre acest episod, pare să fie o nevoie umană de contact uman. Doar că e puțin cam tîrziu pentru asta. Vorba aia, „n-ai cum să pleci, secolul e douăzeci.”

  3. #3

    Bravo,Bogdan!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

  • Oastea femeilor pesediste

    15 ianuarie 2019

    Lavinia Șandru n-a stat mult cu limba pe bară. Are de muncă la TVR. Dar acum patru ani de zile, pe-atunci doamna Vâlcov, Lavinia a pus, în ipostaza sa de […]

  • Dragnea ca felul întîi, felul doi și desert

    8 ianuarie 2019

    Necrofagii care au devenit dependenți de cadavrul politic al lui Liviu Dragnea au nevoie urgentă de nutriționiști care să le diversifice meniul, cu atît mai mult cu cît, anunțîndu-și cadidatura […]

  • Anul violenței

    8 ianuarie 2019

    La fiecare pas pe care-l face, Klaus Iohannis pare să întindă sfoara nebuniei. Amînă, respinge, refuză. Două ministere n-au miniștri, opt ambasade n-au ambasadori, zeci de procurori stau pe bară […]

romania100