Tăşuleasa Social Club, o formaţie cu mii de membri

Sîmbătă, 23 octombrie, în timp ce fanii OTV mai făceau un cornet în care să scuipe seminţe, am fost la Şieu-Măgheruş, în judeţul Bistriţa-Năsăud, alături de alţii 400 de voluntari, ca să plantez copaci. Iniţiativa a fost a Asociaţiei Tăşuleasa Social, care se află în Piatra Fîntânele, la o aruncătură de băţ de Poiana Negri, locul în care partenerul lor de nădejde, Coca-Cola HBC, îşi îmbuteliază apa Dorna.

Oamenii de la Tăşu nu plantează de nebuni copaci de 13 ani încoace: este una dintre zonele în care s-a defrişat masiv, haotic şi, mai ales, ilegal. Din acest motiv, primele împăduriri şi acţiuni de salubrizare le-au făcut chiar cu voluntarii de prin partea locului, copiii hoţilor de lemne. În fine, la împădurirea din toamna asta au participat elevi din Bistriţa, Dorna Cîndrenilor, Vatra Dornei, Bucureşti şi Cluj, plus noi, ziariştii, scriitorii Dan Lungu, Dan Coman, Marius Chivu, actriţa Ioana Crăciunescu, cîntăreaţa Maria Răducanu şi băieţii din trupa Robin and The Backstabbers. S-a făcut treabă bună, din cei 8.000 de puieţi, numai eu am plantat vreo trei. Salcîmi în special, întrucît mi s-a spus că la maturitate rădăcina lor poate ajunge pînă la 25 de metri, ceea ce ajută la stabilizarea solului. În rest, le-am făcut galerie ălora mai forţoşi, care chiar ştiau să mînuiască sapa.
În fine, dacă la plantare n-am dat dovadă de prea multă seriozitate, la concertul de după a­ceea chiar mi-am dat silinţa. Primii doi cîrnăciori i-am mîncat cu lacrimi în ochi de la fado-ul interpretat de Maria Răducanu, iar cînd au ajuns Robin and The Backstabbers pe scenă terminasem deja şi scobitorile. Seara, cînd a fost vorba de foc de ta­bără şi pălincă nemţească, nu vă mai povestesc cît suflet am pus.

Duminica a fost şi ea surprinzătoare. Pentru c-am mers în Pădurea Pedagogică, ce se întinde pe vreo 5 hectare şi cuprinde 29 de elemente aparent distractive, în esenţă educative, printre care cel mai lung copac din lume, format din trunchiuri găsite în pădure, două diorame de sat, unul cu copaci şi vegetaţie, altul fără, patru module energetice şi chiar şi-o expoziţie foto cu copaci realizată de Cosmin Bumbuţ. Tot în Pădurea Pedagogică, pe lîngă vipere, tră­ieşte şi un pîrş de alun care, cică, doarme trei sferturi din viaţa lui. Spre deosebire de Crin Antonescu, care are acelaşi stil de viaţă, pîrşul de alun arată foarte mişto şi chiar îţi vine să-l iei acasă. Pădurea Pedagogică a costat 80.000 de euro şi, pînă în ziua de azi, au trecut prin ea aproximativ 3.000 de voluntari care, pe lîngă chestiile cu ade­vărat importante, cum ar fi echilibrul natural, cred că acum ştiu şi ceva mai multă botanică şi zoologie decît colegii lor. Practic, Pădurea Pedagogică e un fel de Discovery Channel pentru care n-ai nevoie de telecomandă.

Dar la Tăşuleasa nu înveţi doar despre natură, ci şi despre tine. Pentru că fiecare voluntar vine să facă ce ştie cel mai bine. Spre exemplu, Alexandru Tomescu a cîntat la vioară în pă­dure, colegul nostru, caricaturistul Ion Barbu, a ajutat la decorarea taberei Tăşuleasa, Marcel Iureş a ţinut spectacole pentru copii, iar Ada Milea a cîntat. Ca să nu mai pomenesc de voluntarii permanenţi, care s-au mu­tat la Tăşuleasa şi trudesc acolo non-stop pentru a repara răul făcut naturii chiar de pă­rinţii altor voluntari.

Publicat în Cațavencii, nr 42, 24-30 octombrie 2012

5 vizualizări