Taximetria salvează România

Am avut treabă de curînd printr-o capitală nițel mai europeană. La dus, spre oraș, am mers cu metroul, la întors, spre aeroport, am mers cu taxiul. Taximetristul, românaș de-al nostru din Timișoara, stabilit de șapte ani. Schimbăm amabilități. “De unde? Din București? Dom’le, da’ pot să te întreb ceva?” Eram pregătit pentru orice. Cu protestele. Cu Ponta. Cu orice altceva. “Dom’le, tu ai auzit de tunelele secrete ale lui Ceaușescu de sub Casa Poporului? Există! Le-am văzut cu ochii mei! Unul iese la Tîrgoviște, unul iese în Bulgaria! Da’ nenorocitul n-a apucat să le folosească! Știi de ce? L-a oprit masoneria din Securitate! E adevărul adevărat! Mi-a povestit mie un văr care era în armată la Revoluție!” Morala poveștii: poți să scoți omul din taximetrie, dar, indiferent de țară, taximetria n-o s-o poți scoate niciodată din om.