Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Toate jucăriile generalului

Zoom Toate jucăriile generalului

Într-un editorial din Libertatea, Ovidiu Raețchi, fost parlamentar PNL, opina că domnul Iohannis va rămâne în istorie datorită Pactului pentru Apărare, iară nu din cauza vacanțelor sale deseori sfidătoare. Eu cred că domnul Iohannis nici măcar nu va rămâne în istorie decât ca o notă de subsol, dar asta este altă problemă.

Pactul pentru Apărare este prima inițiativă a președintelui Iohannis în calitate de președinte, concretizată pe 13 ianuarie 2015, după o vacanță de aproape două săptămâni la Miami. Revenit cu chef de muncă în patrie, proaspătul președinte a adunat la Cotroceni șefii partidelor parlamentare din acel moment și, împreună, au semnat acest așa-zis pact pentru apărare, prin care se obligau să acorde 2% din PIB, anual, pentru armată.

Pactul pentru Apărare al domnului Iohannis este doar un document simbolic, fără nici cea mai mică valoare legală, căci el nu a fost adoptat în Parlament, ci în afara acestuia. De asemeni, obligația alocării a 2% din PIB pentru apărare nu este cu adevărat o obligație asumată de către toate țările membre NATO prin Tratatul de Aderare, ci este o înțelegere făcută, la un moment dat, de șefii țărilor din NATO. Înțelegere care, de asemeni, nu a fost ratificată de către Parlament și nu poate acționa ca obligație legală asupra Guvernului României. Și totuși, așa este prezentată, făcându-se periodic presiuni pentru ca Armatei să nu-i lipsească în nici un an cei 2% din PIB, adică aproape 6% din bugetul țării. Spre comparație, prin Legea educației trebuie ca anual să se aloce acestui domeniu 6% din PIB, lucru ce nu s-a aplicat absolut niciodată, această prevedere legală fiind în permanență prorogată.

În linii mari,

din 2017 (primul an în care s-au alocat cei 2% din PIB) și până azi, armata a beneficiat de 16 miliarde de euro. Nu toți acești bani, însă, merg spre înzestrarea armatei. Într-un memorandum trimis Parlamentului în 2017, ministrul Apărării de atunci solicita aprobarea unui plan de investiții pentru înzestrare în valoare de 9,3 miliarde de euro pentru perioada 2017-2026.

Cea mai mare sumă din acest plan de înzestrare a fost dedicată achiziționării de sisteme de rachete Patriot. Șapte sisteme, în valoare totală de patru miliarde. Mai erau planificate achizițiile unor alte sisteme de rachete antiaeriene în valoare de 2,1 miliarde de euro, a unor corvete în valoare de 1,6 miliarde de euro, a unor transportoare blindate, modernizarea altora și achiziția unor sisteme de comunicații. Nu toate aceste obiective au fost atinse până acum, însă. De fapt, cea mai mare parte a achizițiilor nu a fost încă finalizată.

Cel mai edificator exemplu

de achiziție dezavantajoasă este cumpărarea celor șapte sisteme Patriot.

România a început să plătească tranșe din cele patru miliarde către compania Raytheon încă de la sfârșitul anului 2017, deși livrarea primului sistem era planificată pentru primul trimestru al anului 2020.

În noiembrie 2019, când a fost instaurat Guvernul Orban, în care Nicolae Ciucă ocupa funcția de ministru al Apărării, România s-a grăbit să achite în avans toate tranșele din contractul de patru miliarde, deși acestea erau planificate a fi plătite până în 2022. Această grabă nejustificată a dus, printre altele, la depășirea pragului de 3% pentru deficitul bugetar.

În schimb, Raytheon nu și-a respectat obligațiile contractuale, nelivrând primul sistem Patriot în februarie 2020, așa cum își asumase. Unul dintre motivele invocate a fost pandemia, deși în februarie 2020 aceasta nu existat oficial, OMS declarând pandemia de coronavirus de-abia pe 11 martie 2020. Primul sistem Patriot a fost livrat de-abia în septembrie 2020.

Decalarea livrărilor a făcut ca al doilea sistem Patriot să fie programat pentru livrare pentru jumătatea anului 2021. Acest termen însă nu a mai fost respectat, fiind prelungit cu un an, pentru jumătatea lui 2022.

Între timp, Raytheon a anunțat

că primul sistem livrat României urmează a fi modernizat. Deja, după un an de la recepție. În acest ritm, programul Patriot va ajunge să coste România mult peste cele patru miliarde asumate inițial. De asemeni, cu un ritm de livrare de un sistem la doi ani, România va intra în posesia tuturor celor șapte sisteme, deja achitate în avans, de-abia în anul 2034.

Iar Patriot este doar un exemplu. Despre celelalte, în numere viitoare.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint