Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Tulburători de sfinte lăcașuri

Zoom Tulburători de sfinte lăcașuri

Ideea miciurinistă a plăvanului cu mintea creață de a altoi Muzeul Țăranului Român pe „Grigore Antipa“ nu-i lipsită de un anume chichirez, căci una e să te întîmpine la intrare un banal schelet în pielea goală și alta – un dinozaur dacic, înfășat în catrințe, ștergare, vîlnice și fote, cu un ceaun de mămăligă atîrnat de gît.

La ungerea țîrcovnicului Gigi ca staroste al Culturii, Traian Băsescu n-a pregetat să joace rolul vulpii mieroase, care-l imploră pe corb să cînte ca să-i cadă cașcavalul din cioc. „Te rog eu, Gigi, nu comasa!“, l-a gîdilat la mișto președintele pe tinichigiul mistic, în speranța că ventrilocul Ponta o să sară ca prostul din baie. Și Ponta a croncănit: „Comasează!“.

Tema comasărilor nu-i atît de nouă, fiindcă prin anii ’80 nea Nicu a bunghit că și morții pot fi organizați, nu doar viii, astfel că, după ce a pălmuit cîteva biserici, le-a ordonat răposaților să-și ia sicriele în cîrcă, să se alinieze și să bată pas de defilare spre alte cimitire.

Nici orășelul meu de baștină, Slobozia, n-a fost scutit de apocalipsa cizmarului din Scornicești. Într-o sfîntă zi de duminică, locatarii vechiului cimitir fost-au treziți înainte de vreme și obligați să se mute în douăzeci și patru de ore dincolo de rîul Ialomița, pe dealul Bora.

Bunicul, însoțit de popa Litră, a dezgropat moaștele bunicii mele plecate de tînără într-o lume mai acătării, le-a spălat cu vin și ulei, le-a așezat într-un sac și-apoi într-o roabă, căci alt mijloc de locomoție nu prea avea. Și cum vinul pentru slujba dezgropăciunii le prisosise, moșul și cu popa s-au îndîrjit să-l bea pe marginea gropii. Îmi amintesc de groaza din acea zi, cînd, în drum spre noul cimitir, bunicul, bine trotilat, s-a abătut pe-acasă pe la noi, bocind și strigînd din toți rărunchii către maică-mea: „Aurelio, uite-o pe mă-ta, Aurelio!“ și zornăind sacul cu oase ca pe un clopot.

Fie-mi iertată rememorarea, dar nu mi-am putut imagina că pe aceste meleaguri se vor mai naște tulburători de sfinte lăcașuri, cum poate fi socotit și Muzeul Țăranului Român.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Dragi cetățeni români!

    3 decembrie 2019

    Klaus Iohannis nu-i chiar nepotul feldmareșalului Mackensen, dar cu siguranță cîțiva uncheși de-ai săi au bătut pas de defilare pe Calea Victoriei în 1916, cînd nemții au intrat ca-n brînză […]

  • România normală

    3 decembrie 2019

    Nimeni nu știe cum arată România Normală, cu atît mai puțin noul președinte Iohannis, care a apărat acest slogan cu fălcile încleștate, ca și cum s-ar fi temut să nu […]

  • Ruleta românească

    3 decembrie 2019

    Rar a fost dat României să vadă sinucigași mai talentați decât cei din Guvernul Orban. Ar fi, poate, un spectacol simpatic dacă nu i-ar afecta pe deja din ce în […]

  • Rușinea de a fi stîngist

    26 noiembrie 2019

    Datorită mamuților cu păr, cu burtă sau cu chelie din PSD, intelighenția românească de stînga, rușinată, se dopează cu praful marxismului prin cafenele obscure sau prin facultățile de Filosofie, așteptînd […]

  • Țară, țară, vrem președinte!

    26 noiembrie 2019

    Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura la președinția României, pentru un al doilea mandat, în iunie 2018, cu aproape un an și jumătate înainte de alegerile prezidențiale. De atunci, KWI așteaptă […]