Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Tulburători de sfinte lăcașuri

Zoom Tulburători de sfinte lăcașuri

Ideea miciurinistă a plăvanului cu mintea creață de a altoi Muzeul Țăranului Român pe „Grigore Antipa“ nu-i lipsită de un anume chichirez, căci una e să te întîmpine la intrare un banal schelet în pielea goală și alta – un dinozaur dacic, înfășat în catrințe, ștergare, vîlnice și fote, cu un ceaun de mămăligă atîrnat de gît.

La ungerea țîrcovnicului Gigi ca staroste al Culturii, Traian Băsescu n-a pregetat să joace rolul vulpii mieroase, care-l imploră pe corb să cînte ca să-i cadă cașcavalul din cioc. „Te rog eu, Gigi, nu comasa!“, l-a gîdilat la mișto președintele pe tinichigiul mistic, în speranța că ventrilocul Ponta o să sară ca prostul din baie. Și Ponta a croncănit: „Comasează!“.

Tema comasărilor nu-i atît de nouă, fiindcă prin anii ’80 nea Nicu a bunghit că și morții pot fi organizați, nu doar viii, astfel că, după ce a pălmuit cîteva biserici, le-a ordonat răposaților să-și ia sicriele în cîrcă, să se alinieze și să bată pas de defilare spre alte cimitire.

Nici orășelul meu de baștină, Slobozia, n-a fost scutit de apocalipsa cizmarului din Scornicești. Într-o sfîntă zi de duminică, locatarii vechiului cimitir fost-au treziți înainte de vreme și obligați să se mute în douăzeci și patru de ore dincolo de rîul Ialomița, pe dealul Bora.

Bunicul, însoțit de popa Litră, a dezgropat moaștele bunicii mele plecate de tînără într-o lume mai acătării, le-a spălat cu vin și ulei, le-a așezat într-un sac și-apoi într-o roabă, căci alt mijloc de locomoție nu prea avea. Și cum vinul pentru slujba dezgropăciunii le prisosise, moșul și cu popa s-au îndîrjit să-l bea pe marginea gropii. Îmi amintesc de groaza din acea zi, cînd, în drum spre noul cimitir, bunicul, bine trotilat, s-a abătut pe-acasă pe la noi, bocind și strigînd din toți rărunchii către maică-mea: „Aurelio, uite-o pe mă-ta, Aurelio!“ și zornăind sacul cu oase ca pe un clopot.

Fie-mi iertată rememorarea, dar nu mi-am putut imagina că pe aceste meleaguri se vor mai naște tulburători de sfinte lăcașuri, cum poate fi socotit și Muzeul Țăranului Român.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Un omagiu tardiv

    15 iunie 2021

    Acum vreo șapte ani, prin mica publicitate a unui ziar, am făcut, la preț de nimic, o achiziție  de zile mari. Am intrat în posesia nu a unui Ferrari de epocă, […]

  • Subiecte la examenul de incapacitate

    15 iunie 2021

    Liceele bune, atîtea cîte au mai rămas, sînt distruse sistematic prin falsificarea examenului de capacitate. Faptele se petrec în gimnaziu, prin complicitatea părinți-copii-profesori și prin dezastruoasa formulă a examenului unic […]

  • Hora păcălicilor

    15 iunie 2021

    Orban și Cîțu bântuie țara în lung și-n lat, străbătând filialele PNL-ului așa cum fantoma comunismului bântuia Europa la începutul Manifest der Kommunistischen Partei. Mai o vizită la un centru […]

  • Cînd treci

    8 iunie 2021

    Sub pașii tăi cad viermii în extaz, se bîlbîie salcîmii și fac spume, rușinea-mi fuge beată din obraz și m-aș dori pămînt mușcat de rîme pe care surîzînd să îl […]

  • Un om periculos

    8 iunie 2021

    A trădat, a mințit, a pus în pericol vieți omenești, a fost complicele unor hoți. Recidivist în toate aceste fapte și arivist politic neobosit, a dat în văzul lumii întregi […]