Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Un miracol

Zoom Un miracol

Ce coperte minunate făcea Tudor Jebeleanu! El a îmbrăcat cărțile multora dintre optzeciști. Tudor era și fotograf, nu numai grafician, și avea o imaginație uluitoare, așa că nu știai niciodată ce avea să facă. Cînd l-am văzut prima oară, în anii ’80, la Editura Cartea Românească, m-am uitat cam lung la el. „Știu, semăn cu Jebeleanu!”, îmi spune, înainte să deschid gura. Tatăl lui, poetul, avea o mustață subțire și fața prelungă.

Tudor avea și el fața prelungă, dar în afară de mustață mai avea și o barbă bogată, tunsă scurt. Umor caustic și fraze scurte – multe memorabile. Pe atunci umbla mai totdeauna cu aparatul de fotografiat la el. Făcea instantanee: clădiri care-i atrăgeau atenția, persoane necunoscute, prieteni, locuri publice. Părea tot timpul în căutarea a ceva, preocupat, încruntat uneori, cel mai adesea însă cu un aer senin de artist și cu un zîmbet ironic în colțul drept al gurii. El a făcut pozele pentru  celebra copertă a antologiei Aer cu diamante – și coperta, firește. Tudor nu vorbea aproape niciodată despre bătrînul Jebeleanu, cel puțin nu cu mine. Ținea la independența lui, dar și la numele de Jebeleanu, încît nu și-a luat un pseudonim.

Presupun că talentul de grafician l-a moștenit de la mama lui, Florica Cordescu, care era și pictoriță înzestrată. Tudor avea un cult pentru memoria mamei sale, care a murit de tînără.

Cînd se apuca de coperta unei cărți, Tudor stătea mai întîi de vorbă îndelung cu autorul, despre una, despre alta, apoi punea și cîte o întrebare despre carte. Iar trecea la conversație și, cînd credeai că n-o să te mai întrebe nimic despre carte, se întorcea la ea, ca să-și dea seama ce-ai avut în cap cînd ai scris-o. Așa se face că în coperțile lui era vorba și despre carte, și, cumva, și despre autor. Printre optzeciști se spunea că Tudor le aduce noroc celor cărora le face copertele. Mie mi-a adus și la Maestrul de lumini, și la „Tainele inimei”. După 1990, editurile la care am publicat îmi spuneau că aveau copertatorii lor, ceea ce mă scotea din sărite și îmi zgîndărea superstițiile. Tudor înțelegea el cum e cu graficienii editurilor, dar nu-i pica prea bine. Mai ales că, pentru el, ilustrația trebuia să se pupe cu fontul de literă de pe copertă și cu mărimea literelor, pentru a respecta proporția de aur pe care el o simțea, fără să facă vreun calcul. Cînd am auzit de marele lui necaz cu sănătatea, am fost convins că Delia, soția lui, avea să aibă grijă de el ca să-și revină. Mi se mai întîmplă să mă înșel. Nu și de astă dată. Femeia asta, optimistă și zîmbitoare chiar și în momentele de cumpănă, a reușit să-l ajute pe Tudor să-și recapete puterile, ca nimeni alta, făcînd un miracol cu pași mici, zilnici. Sper să văd din nou grafică și coperte semnate Tudor Jebeleanu.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • O beție cu Marx

    26 mai 2020

    Un fermier german a încercat să se joace de-a Tarkovski cu naivii culegători de sparanghel din Ferentari, refăcînd pe plantația sa scena tulburătoare din filmul Solaris în care cosmonautul pierdut […]

  • Bătrînii noștri mor de tineri

    26 mai 2020

    Nu mai e mult și vom auzi cum a învins Klaus Iohannis epidemia de coronavirus. „Eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de […]

  • Conspirația incompetenților

    26 mai 2020

    România funcționează în virtutea inerției. Nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna. Mulți dintre concetățenii noștri, cam 2,5 milioane, cred că România e Bucureștiul. Alții cred că România e […]

  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]