Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Vinuri noi, după metode străvechi

Zoom Vinuri noi, după metode străvechi

Eram la Chișinău acum vreo trei ani, de Ziua Limbii Române. Nu mai fusesem acolo pînă atunci. Mulți ani trăsesem nădejde că mă voi duce la Chișinău fără pașaport. Tot așteptînd  să se unească Basarabia cu țara, mă întîlneam la București cu prietenii scriitori unioniști din Republica Moldova. Se uitau tot mai sceptici la mine și mă sfătuiau ca pînă la Unire să le fac o vizită cu pașaport. La aeroport, niște polițiști cu chipie înalte, după moda sovietică. Vorbeau rusește între ei. Pe românește se descurcau mai greu. Se străduiau însă.

Ceilalți scriitori de dincoace de Prut mai fuseseră la Chișinău. Cunoșteau cît de cît orașul. Cel mai bine se descurca Vasile Ernu, care știa și rusește. Bulevardele– late și drepte, trasate după tipic rusesc, de la Petru cel Mare citire. Începuse o campanie electorală pentru primăria orașului. În centru, un tip înalt, care legase de un lung băț de undiță din fibră de sticlă un steag rusesc, agita steagul și striga ceva pe rusește, cu o voce triumfătoare. Lumea își vedea de treburi. Troleibuzele și autobuzele vechi, sovietice,circulau lenevos. Automobile puține.

Hotelul în care ne-au parcat gazdele avea opt etaje. Fusese ridicat pe vremea cînd Chișinăul era capitala Republicii Unionale Moldova. Semăna cu hotelurile noastre rămase de pe vremea lui Ceaușescu. Printre oaspeți, oameni de afaceri ruși, cîțiva care vorbeau engleza și niscaiva turiști, cam sărăcuți. În prima seară a șederii noastre sîntem invitați la o degustare de vinuri locale, într-un restaurant. Ceremonie după tot tipicul, cu juriu și cu niște formulare pe care trebuia să le completăm și noi, cu toate că n-aveam decît experiență de consumatori. La competiție participau noii producători de vinuri din Republica Moldova. Erau profesori, ingineri,economișticare-și recăpătaseră pămînturile și se apucaseră de făcut vinuri.

Toți avuseseră rude deportate în Siberia pe vremea lui Stalin. Unii dintre deportații lor ajunseseră „na Sibir” fiindcă ar fi avut relații cu autoritățile române sau fuseseră primari ori angajați ai statului între cele două războaie mondiale sau în anii ’40. Ăștia ar fi fost „politicii”. Cîțiva însă ajunseseră în Siberia fiindcă erau proprietari de pămînt, unii dintre ei cu documente care le atestau proprietatea, vechi de secole. Puțini s-au întors din Siberia. Avuseseră pe pămînturile lor confiscate,care ajunseseră în stăpînirea colhozurilor,și cîte o vie din care își făceau vinul lor, de-l țineau în butoaie, în pivniță. Așa că iarna, cînd stăteau acasă, le povesteau nepoților cum se pune de-o vie și cum ajung strugurii vin. Toți acești noi producători pregăteau vinul după vechi metode pe care le țineau minte din copilărie, cînd, în timp ce la masă se bea vodca nebună, produsă la fabricile unionale ale statului, bunicii lor tînjeau după vinul lor cuminte,de odinioară.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Două nimerick-uri

    22 ianuarie 2019

    *** N-ați lăsat în urma voastră temple, nici hrisoave grele cu peceți, ci-n closetul gării, cu exemple, v-ați întins doar mucii pe pereți. Peste veacuri oamenii de știință or să […]

  • Cîtă putere are Puterea?

    22 ianuarie 2019

    Puterea politică e făcută din legi, instituții și bani, la care se adaugă spiritul de toleranță al societății. După cum merg treburile la noi, puterea politică pare să aibă două […]

  • Șah și table cu Justiția

    22 ianuarie 2019

    Acum aproape două decenii, pe culoarele tribunalelor umblau diverși domni și doamne cu rochii negre lungi, trăgând cu urechea la greii Baroului București, în încercarea de a mai prinde câte […]

  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

romania100