Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Votează, deşi nu prea contează!

Zoom Votează, deşi nu prea contează!

Am prostul obicei de a ieşi din casă. Am şi mai prostul obicei de a merge pe jos cât de mult pot. Mă plimb aiurea, noaptea, prin oraşe, uitându-mă în sus la clădiri. Dacă sunt în străinătate, ştiu că n-are sens să mă uit în jos, pentru că trotuarul nu-mi va pune piedică. Dacă sunt în România, ştiu, de asemeni, că nu am de ce să mă uit în jos. Am învăţat să evit gropile din trotuar. Sunt un om adaptabil.

Acest obicei stupid, al plimbărilor pedestre în mijloc de oraş, mă face să văd altfel alegerile locale. Eu cred, de exemplu, că Bucureşti, oraşul în care m-am născut şi unde am drept de vot pentru Primărie, nu are nevoie de salvare. Dacă e un oraş damnat, sortit pierzaniei, atunci aşa sunt şi eu. N-avem decât – eu şi oraşul – să ne consolăm cu ideea şi să ne acceptăm soarta. Dacă aş fi simţit că oraşul are nevoie de mine, ca un fiu demn şi de încredere al lui, m-aş fi urcat în maşină, aş fi făcut 300 de kilometri şi aş fi venit să votez. Dar n-am simţit această chemare. Şi nici n-am înţeles de ce aş face un asemenea efort pentru a alege între un fiu de securist, un soţ de curvă sau un idol al şomerilor. Ca să nu vorbesc de candidaţii la sectoare.

Am preferat să fiu al nimănui, nearondabil, într-un oraş în care stau cinci zile pe săptămână şi unde nu pot vota.

M-am trezit la 6 dimineaţa. Aş mai fi dormit, dar biserica şi maneliştii au fost de altă părere. Am vrut să-mi fac o cafea, dar în acest municipiu reşedinţă de judeţ nu poţi face asta decât dacă ai butelie, căci, în secolul XXI, municipiul reşedinţă de judeţ nu e racordat la gaz. Iar butelia se terminase. Nu vă mai plictisesc. Am plecat agale spre un automat de cafea. Avem din astea, căci aparent sunt mai mişto decât conductele de gaz. În 20 de minute am parcurs 300 de metri. Eram şi adormit, dar atât fac de obicei pe drumul respectiv. E un trotuar în care primarul a lăsat câteva sute de mii de euro şi câteva sute de gropi. Sutele de mii de euro sunt justificate de faptul că trotuarul este în buricul târgului. Gropile nu sunt justificate de nimic, dar noi ne-am obişnuit.

Am intrat în prima secţie de votare care mi-a căzut sub ochi. Nici ei n-aveau gaz acasă, căci aveau pe mese doar cafele de la automat. Nu i-am ţinut mult de vorbă, că păreau urâcioşi. Până să ajung la birou am mai intrat în trei secţii de votare. Pustiu şi linişte. Probabil umblu eu prin zone de sictiriţi. Am aflat după 14 ore că în secţiile prin care trecusem eu se votase la greu, încă de când eu eram acolo, iar ele erau goale. Poţi să-i contrazici pe oameni? Nu, mai ales când ai aflat de pe Facebook că Nicuşor Daniel Dan e abia pe locul 3.

N-am putut să ajut cu Nicuşor şi sângerez şi acum interior pentru asta (nu), dar la 5 şi jumătate dimineaţa încă mai vo­iam să văd dacă e adevărat că există numărători paralele la partide. Nu există. Sunt un mit. Sunt încercarea partidelor mari de a-şi induce în eroare soţiile, spunându-le că au numărat voturi până în zori, în timp ce ei o freacă, de fapt, pe YouPorn. La mine în judeţ, USL numărase paralel doar şapte secţii de votare din peste 180, timp de opt ore şi jumătate. Eu ce era să fac? Dacă nu am fost în stare să intru în rândul lumii, votând cu Nicuşor Dan, doar nu mă puteam compromite dându-le ăstora sfaturi cum să cosmetizeze un blat la nivel de primar de municipiu. Plus că-s şi cam bătrâni: habar n-au că lipsa unui like te face neom zile în şir.

 

 

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Cioclii

    4 august 2020

    Viziunea convalescentului privind în oglindă Fiți gata la harpoane că îngeru-i la copcă în țara cea vestită și rece de sub votcă cu turlele înfipte în nori pînă-n prăsea, momiți-l […]

  • N-a mai mers la pușcărie, hai, măcar, la Primărie!

    4 august 2020

    Așa cum bețivii adevărați își revin spre dimineață dacă simt pe gîtlej un nou pîrîiaș de vodcă, Traian Băsescu dă semne de dezmeticire. Lunga mahmureală politică nu i-a priit. Abstinența, […]

  • România din ce în ce mai puțin educată

    4 august 2020

    Klaus Iohannis este profesor. Nu și-a mai exercitat meseria din 1997, e drept, acela fiind anul în care a părăsit definitiv catedra pentru un post în administrație. Mai întâi inspector […]

  • Martirii carantinei

    28 iulie 2020

    Printr-o ironie a sorții, săptămîna trecută Marea Neagră și-a luat și ea rația de libertate, fiindcă din două sute de mii de samavolnici care s-au scăldat în lipsa de respect […]

  • Cel mai scump dulap din istorie

    28 iulie 2020

    „Am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro“, a zis președintele Iohannis, și s-au găsit destui să se repeadă să-i pupe mîinile ca unui binefăcător. Banii ăștia, […]