Vrei să schiezi în România? Atunci e cazul să fii un pic cioban

Dacă am ajuns eu să scriu despre așa ceva, înseamnă că e chiar groasă. Vă explic. Merg la munte, în sensul că merg în zonă. Deci, și pe munte se poate spune că merg, deși condiția principală e ca acel munte pe care merg eu să aibă șosea. Nu merg însă la schi. N-am schiat niciodată, în aproape 40 de ani de viață. Mi se pare o pasiune scumpă, destul de periculoasă și greu de satisfăcut, mai ales la noi, în România. Adică e prea mare chinul, frate! Muncești prea mult până să ajungi să te dai pe o pârtie. Și, dacă vreau să mă dau cu ceva, mă dau cu sania, mi se pare cam tot aia. Știu, sunt un idiot, vor spune schiorii, dar stați puțin, că-s de partea voastră.

E, mă uit cu milă

la oamenii care săptămână de săptămână stau cu orele în coloană, pe DN1. Și mă gândesc: săracii de ei! Nu c-ar fi săraci, că dacă ar fi nu și-ar permite să practice sportul ăsta. Și, după ce râd un pic de ei, mă gândesc mai departe. De ce nu s-or duce ăștia în fața Parlamentului, așa, cu schiurile, cu plăcile, să blocheze circulația, să facă un schi fond din Piața Universității până la Guvern? Pe bune, ciobanii s-au adunat, au demonstrat, au primit ce-au vrut, de ce n-ar face-o și schiorii? Că-s mai mulți decât ciobanii. Mă rog, nu zic să facă schi d-ăla fond care presupune și să tragi cu pușca, dar măcar un d-ăsta simplu, doar cu schiurile și cu bețele! Adică par băieți inteligenți ăștia care schiază. Lor nu le e evident că lipsa investițiilor în domeniul ăsta, la cât de ofertanți sunt munții noștri, e o chestiune care ține de lipsă de voință politică? Că mizeria în acest domeniu e întreținută pentru că au interese niște băieți?

Mă rog, nu e treaba mea, că nu sunt schior, dar văd ce se întâmplă și prin alte părți din România, nu doar pe Valea Prahovei, unde servicii de foarte proastă calitate sunt vândute cu prețuri exorbitante.

Am văzut un reportaj la televizor despre Vidra-Voineasa,

o zonă în care s-a investit serios în domeniul schiabil. Doar că s-a investit românește. Adică lucrarea este executată în proporție de 93%, după care Guvernul, da, Guvernul ăla sub care duduia economia, a zis stop. De doi ani, nu s-a mai dat nimic. Astfel, constructorul are de recuperat 18 milioane de la el și încasează ce dau turiștii. Pârtia asta șmecheră e prevăzută cu telegondole, teleschiuri, telescaune, toate astea cu tele, plus tunuri de zăpadă. N-are însă restaurant și nici parcare, din lipsă de bani.

E, la câteva cristiane peste munte, cinci-șase kilometri, se afla stațiunea Rânca. Unde e mișto! Adică 1.600 de metri altitudine, zăpadă multă, cam cinci-șase luni pe an, plus peste 1.500 de spații de cazare. Care-i problema? Păi, că suntem în România. Aici, peste munte, ai unde să stai, dar n-ai ce să faci. Pentru că acolo sunt niște teleschiuri vechi de 40 ani, iar schiorii stau uneori ore întregi la coadă, pentru câteva ture.

Și uite-așa, o zonă care a fost proiectată pentru a deveni cel mai mare domeniu schiabil din estul Europei așteaptă să fie terminată. Pentru că proiectul prevede unirea pârtiei din Voineasa cu zona de cazare din Rânca. Iar asta face vreo 60 de milioane de euro. Deci banii de semințe pe care turiștii români îi lasă pe pârtiile de-afară. Dar cică nu suma asta e problema, ci parandărăturile sufocante. De-aia zic: schiori, nu faceți și voi ce-au făcut ciobanii?