„Stimaţi călători, trenurile vor avea întîrzieri de pînă la 60 de minute din cauza caniculei. Vă mulţumim!“ Din fericire, nu toţi cei din Gara de Nord au indolenţa angajaţilor CFR. Nu: avem şi inşi care zbîrnîie prin vagoane şi peroane ca electronii în jurul nucleului, gata oricînd să demonstreze că ideile occidentale pot fi adaptate la standardele băştinaşe. TGV-ul franţuzesc e prea greu de pronunţat? Atunci încercaţi mioriticul TeJegVe. Nu, nu mă refer la slinul sclipitor de pe banchete, ci la fauna de soitari care bat vagoanele cu mîna întinsă fie după pomană, fie după portofel.
„Ajutaţi o fetiţă care dă fapt sînt io!“
Un june (a cărui etnie n-o precizăm ca să nu ne sară Romani-CRISS în cap) vine cu o poveste sfîşietoare: „Ajutaţi o fetiţă la care i-a ars casa şi părinţii a avut TBC!“. Mai ţine vrăjeala asta? „Ţine, mai ales pă Moldova, că-i plin de babe bisericoase. Da’ şi cu ele tre’ să te milogeşti, să le iei cu «Hai, doamnă, daţi mai mult că e pentru copil, Dumnezeu vede!» Altfel nu scoţi mai mult de doi lei de la muistele alea!“ De ce casa arsă şi TBC? „Păi, e cazul meu.“ Fatăăă, şi ce te-a transformat în băiat, incendiul sau TBC-ul? „Nu, adică e combinaţia mea. Nu mai merge cu d-alea vechi, că cancer şi SIDA are toţi, nu mai prosteşti pe nimeni.“ Cîştigi bine? Se uită la mine, îşi admiră boarfele nou-nouţe şi conchide în zeflemea: „Mai bine ca tine“.
„Ajutaţi un paraplegic cu pierderi de memorie!“
E olog de ambele picioare şi-şi tîrîie povestea tragică de-a lungul culoarului. Pe bune, te uiţi la el şi plîngi mai ceva ca atunci cînd se descalţă un grup de botoşăneni în vagon. A ajuns la scară? Amnezia îl loveşte fără milă: uită că e handicapat, sare din tren şi ţopăie spre vagonul următor. Mă vede că-l privesc şi mă abordează cu tupeu: „Dă şi mie-o ţigară, mînca-ţi-aş!“. Ce-ar fi să-i rup picioarele şi să-l fac cerşetor cinstit? Mă ameninţă cu un telefon scos din nădragii soioşi: „Ai grijă, fraiere, că poate chem băieţii!“.
Două ţigări m-au băgat în graţiile unui surdomut cu experienţă. Cînd are, vinde icoane pe ruta Bucureşti-Suceava. Cînd n-are, vinde gogoşi cu afişul tipic de „Ajuta-ţi“. De cînd eşti mut? „De cînd mi-am luat a treia bătaie pentru ciordeală. Deşte groase, n-am noroc la meserie!“ E mai uşor să furi? „Dacă ai mînă. Te bagi la grămadă cu fraierii, ăla cu ziarele blochează culoaru’ pă partea ailaltă, ţaca-paca!“ Vînzătorii de ziare lucrează cu voi? „Nu, ei vînd reviste expirate, că moare lumea după ele. Eşti prost?“
