De ce-am fi triști cînd toamna ne e plină? O fi complot universal sau conjuncție astrală, da’ parcă le-au pus cu mîna în uichendul ăsta – derby după derby, în toate marile campionate. Sevilla-Barcelona (2-1), reeditarea Supercupei Europei, a fost, sîmbătă, doar surprinzătorul antreu pentru ospățul duminical, cînd efectiv ne-am îmbuibat. Am consumat un consistent breakfast la clasicul Everton-Liverpool (1-1), ne-am potolit foamea și setea de goluri la Bayern-Dortmund (5-1) și, ghiftuiți, abia mai respirînd, am încheiat ziua spre miezul nopții, ca madrilenii, la pasionalul Atletico-Real (1-1). Pohta ce-am pohtit, a ieșit cum ne-am dorit. Ca fani Liverpool, am scăpat în sfîrșit de antrenorul ăla, deja i-am uitat uitat numele lui Brendan Rodgers. Ca suporteri de-ai lu’ Bayern, iar am exagerat cu realizarea normei de boabe (încă nu-i periculos!). Și, ca simpli simpatizanți cumva de Barça, ne pică bine egalul de la Madrid. Să se anihileze între ei dușmanii!
Uff, a fost frumos, a fost și greu. Abia mai facem față. Ca să nu dăm în bulimie, nici nu ne-am mai încurcat cu un mizilic precum Arsenal – Man. United, ca să nu mai pomenim de produsele gen PSG-Marseille sau Ajax-Eindhoven, sau de preparatele tip pizza din obscurul campionat italian, că a fost măcar un derby etern, Nord vs. Sud, Milan-Napoli, și la verii noștri din Cizmă. Tot ce ne-am mai permis, ca să nu exagerăm, fu să ne delectăm cu alea două goluri pe care le băgară craiovenii, pe final, în ațele bozgorilor cîndva portughezi de la CFR Cluj. Asta e, nu ne putem abține, rămînem patrioți olteni. Și totuși…
De ce-am fi triști? Păi, ăștia de la Europa tot vor să ne îndepărteze de valorile strămoșești, să ne sucească mințile cu produsele lor de lux. Acum, de exemplu, au pus Sevilla-Barcelona sau Bayern-Dortmund la concurență cu CSMS Iași – FCSB București sau, respectiv, FC Botoșani – ASA Tg. Mureș. Mirosim un complot. Așa zic dumnealor: cînd ai apucat să guști Primera, Bundesliga sau chiar Premier League, gata, nu mai înghiți Liga 1. Asta s-o creadă ei. Mișcarea fotbalistică din România nu se va lăsa ademenită așa ușor de luminile strălucitoare ale Occidentului. Va mai dura. Vom juca tot așa cum știm noi din vechime, de un deceniu încoace. La limita mediocrului.
Mai vine acum Dubla de Foc cu Nordul Înghețat, cu temutele echipe din Finlanda & Insulele Feroe și, brrr, ne ia un pic cu frig. Campionatul ca campionatul, dar aici chiar că e în joc onoarea Naționalei. Dacă nici pe ăștia, atunci pe cine? Roagă-te, Tată Puiule, roagă-i și pe băieți: șase puncte minimum!!! Altfel, degeaba ajungem la Europene, la Paris. Ca să ce? Ca să se rîdă iar aroganții ăia de noi? Păi, atunci e preferabil să rămînem acasă, că nicăieri nu-i mai bine ca acasă, la televizor, unde vezi că joacă unii fotbal, și-ncă ce fotbal. 1-0, 2-1, hai tricolori, hai că se poate!
