Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Alegerile europarlamentare, câteva semne de întrebare

Zoom Alegerile europarlamentare, câteva semne de întrebare

Primele semne de întrebare legate de alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019 au început să apară atunci când a ieșit la iveală lista cu voturile primite de UDMR în localități și județe unde numărul etnicilor maghiari este extrem de redus. Chiar dacă este extrem de ciudat, nu se poate spune, deocamdată, de ce a apărut această situație. Până când Birourile Electorale Județene vor pune la dispoziția presei listele electorale suplimentare din secțiile de votare unde s-au înregistrat voturi greu de explicat pentru UDMR nu se poate face o investigație completă. Totuși, pot da un exemplu. Care nu explică, însă, decât situația specială dintr-un singur oraș, dintr-un singur județ. În județul Tulcea, așadar, UDMR a înregistrat 733 de voturi. 72 dintre ele s-au înregistrat în cele patru secții de votare din Sulina. Cum în ziua alegerilor eram chiar în Sulina, cele 72 de voturi pentru UDMR nu mă surprind. Am locuit în aceeași pensiune cu o parte dintre alegătorii UDMR, am luat micul dejun împreună. În acea zi, în Sulina se aflau două grupuri de turiști români de etnie maghiară. Au votat disciplinat aproape toți. Nu toți, căci atunci UDMR ar fi obținut aproape 100 de voturi, nu doar 72. Dar acest lucru explică, după cum spuneam, doar voturile obținute de către UDMR în Sulina, nu în întreg județul.

În cele 53 de secții de votare din municipiul Tulcea, doar în două UDMR nu a primit nici măcar un singur vot. În restul de 51 de secții de votare din municipiul Tulcea, UDMR a primit între un vot și 12. În total, în municipiul Tulcea, UDMR a primit 190 de voturi. Dacă unele secții de votare erau vizibile și ușor de găsit pentru orice turist, este greu de explicat cum 20 de turiști români de etnie maghiară au ajuns cu ușurință la cele trei secții de votare de la Școala Gimnazială “Nifon Bălășescu”, destul de îndepărtată de străzile principale, pentru a ștampila UDMR-ul.

Cum am spus, însă, până la consultarea și compararea proceselor-verbale cu listele suplimentare, nu se poate trage o concluzie documentată.

De trei săptămâni,

doi oameni care nu sunt nici membri de partid, nici nu lucrează pentru vreun partid și nu au fost implicați în campania electorală, au luat la puricat cifrele oficiale puse la dispoziție de către BEC. Unul este Ionuț Apahideanu, doctor în științe politice, al doilea este Dan Șelaru, doctor în matematică. Scormonirea de către domniile-lor a proceselor-verbale de la secții, a prezenței la vot și a inadvertențelor scoate la iveală nenumărate nereguli într-un număr îngrijorător de secții de vot. Este o muncă titanică, ce nu poate fi dusă doar de către doi oameni. Demersurilor lor s-a alăturat și Lucian Davidescu, de la România Curată, care face un apel către cei interesați la semnalarea inadvertențelor din secțiile unde au votat sau în ale căror birouri au fost. De săptămâna aceasta se adaugă și Cațavencii acestei scormoneli, oficial, deși munca am început-o de ceva mai multă vreme. Doar că informațiile de la autorități nu vin mereu cu rapiditatea dorită.

În primul rând,

trebuie să semnalăm numărul enorm de cetățeni care au votat pe liste suplimentare la alegerile europarlamentare din 2019. Este cel mai mare număr de votanți pe liste suplimentare din ultimii șapte ani.

La parlamentarele din 2012, au votat pe liste suplimentare 187.383 de cetățeni cu drept de vot, plus 53.707 cetățeni care au votat cu urna specială.

La europarlamentarele din 2014, au votat pe liste suplimentare 689.371 de cetățeni.

La prezidențialele din 2014, au votat pe liste suplimentare 1.126.284 de cetățeni, plus 76.016 cu urna specială în turul I. În turul al doilea au votat pe liste suplimentare 1.569.668 de cetățeni, iar 106.955 au votat cu urna specială.

La parlamentarele din 2016 au votat pe liste suplimentare 451.110 cetățeni, cu urna specială au votat 59.342 de oameni și au existat 4.591 de voturi prin corespondență.

Ei bine, la europarlamentarele din 2019 au votat pe liste suplimentare 1.607.366 de cetățeni. Cum spuneam, cel mai mare număr de votanți pe liste suplimentare din ultimii șapte ani, dar posibil cel mai mare număr de votanți pe liste suplimenatre din întreaga istorie a alegerilor din România.

O altă mare problemă o reprezintă

procesele-verbale în care numărul participanților la vot nu se potrivește cu numărul voturilor introduse în urnă.

Procesul-verbal final al BEC privind centralizarea voturilor și repartizarea mandatelor de europarlamentar ne spune foarte clar că au votat 9.352.472 de cetățeni. Au fost 9.069.822 de voturi valabile și 274.415 voturi nule. În total, 9.344.237 de voturi. Practic, au dispărut, nu se știe cum, 8.235 de voturi.

Problema este vizibilă și în procesul-verbal final pentru centralizarea voturilor din diaspora. Au fost prezenți la vot 384.943 de cetățeni. Voturi valabil exprimate: 379.466. Voturi nule: 4.229. În total, 383.695 de voturi. Și aici au dispărut, nu se știe cum, 1.284 de voturi.

Numai aceste lucruri, încă neexplicate nici de BEC și nici de către AEP, pot constitui începutul unei anchete de amploare.
Până acum au fost semnalate probleme la peste 2.000 de secții de votare. Povestea continuă.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Analfabeți sau vîrstnici cu vederea slabă. Au fost îndemnați de popă sau rude să voteze floarea. Unii au incurcat trandafirul cu laleaua, atita tot. S-a intimplat si pe la noi. Si acum, si altădată. Dar si destui unguri au votat “rozsa” in loc de “tulipan” deci nu-i nicio tragedie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]

  • Cum am ratat eu scaunul cu patru picioare de la Cotroceni

    5 noiembrie 2019

    După ce ani de zile și-a înmuiat batistuţa de la piept într-o esență de patchouli extrasă din brînza neaoșă de burduf, naţionalistul de operetă Rareș Bogdan și-a imaginat că țara […]

  • Președintele pe care l-am pierdut

    5 noiembrie 2019

    Așa sînt mereu zilele dinainte: însorite și nepăsătoare. Nimic nu arată că ne confruntăm cu involuția speciei prezidențiale și cu abisul celor cinci ani care vin gata irosiți. Să ni-l […]

  • O șansă istorică

    5 noiembrie 2019

    A fost nevoie de 30 de ani pentru ca Ludovic Orban să primească și el o șansă reală în politica mare. Chiar dacă, de-a lungul vremii, șanse a mai avut, […]