Iohannis și PNL au susținut începerea școlii în formă fizică pe 14 septembrie fiindcă aveau nevoie să credibilizeze alegerile locale din 27 noiembrie. Deschiderea școlii reprezintă o dovadă în plus că situația s-a normalizat, așa că dacă se poate merge la școală, se poate merge și la vot. Numai că, după ce dezbaterea din societate a crescut, după ce temerile părinților, ale profesorilor și ale elevilor s-au accentuat, Orban a început să se teamă de efecte negative la vot. Astfel, ideea de a face alegeri mai repede ca să se stopeze eroziunea PNL a avut de luptat cu frica de consecințele pandemiei. Nemulțumirea celor șapte milioane de alegători – părinți, profesori și bunici –, care nu văd cu ochi buni această grabă a Guvernului, în contextul în care nu sînt asigurate condițiile de protecție, se poate transforma într-o reacție negativă la vot.
În mod caraghios, și PSD trece prin aceleași chinuri ale indeciziei. După ce le-au cîntat în strună liberalilor și lui Iohannis, susținînd organizarea alegerile locale pe 27 septembrie, pe motiv că le pleacă prea mulți primari dacă se mai amînă, acum sînt speriați de neparticiparea la vot a propriului electorat.
Efectul de înfricoșare al pandemiei crește de la o zi la alta și se conturează tot mai mult, în cercetările electorale, o dorință de neparticipare la vot, mai ales în rîndul populației vîrstnice. În perspectiva unor forme grave sau chiar fatale a bolii, bătrînii își găsesc tot mai puține motive să meargă la vot, mai ales că miza alegerilor locale e, pentru ei, tot mai neînsemnată. Campania e rîncedă, candidații sînt obosiți și de obicei aceiași, în timp ce localitățile zac în veșnica lor mizerie.
Abandonul electoral se manifestă cel mai mult la pensionarii urbani – mai lipsiți de grijile gospodăriei și cu mai mult timp pentru știri, deci mai informați. Asta înseamnă că PSD începe să conștientizeze iminenta pierdere a unor orașe mari. PNL, la rîndul său, se confruntă cu același tip de pierdere potențială, fiindcă electoratul tînăr al USR e singurul care, netemîndu-se de formele grave ale COVID-19, se mobilizează la vot.
Cele două partide vechi s-au grăbit să susțină organizarea alegerilor pe 27 septembrie, ignorînd impactul psihologic al pandemiei asupra propriilor electorate. USR, în schimb, primește o perspectivă optimistă din partea virusului, pentru că electoratul în vîrstă al dreptei, care votează PNL, va sta acasă într-o măsură mai mare decît electoratul tînăr al dreptei, care votează USR.
Ceea ce atată că virusul afectează nu numai economia și sănătatea, ci și democrația.
