Virgil Mazilescu își purta cu el poeziile. Nu pe hîrtie, ci în cap. Nu în celebrul sac de mască antigaze – acolo se culcușea altceva. La masă, la crîșmă, cînd […]

Bine e să fii intelectual la partid! Orice bășinică ai scăpa pe la colțuri, ea e distribuită maselor cu viteza fulgerului. Cînd orice om cu puțin bun-simț și-ar ține boii […]

Toată săptămîna trecută am rîs de baba care se piaptănă la Ministerul Educației. Acolo s-a aflat că la Muzeul “Antipa” are loc un sacrilegiu. O expoziție anatomică pe viu, adică […]

Eram, gestionar cu state vechi de serviciu la Cartea Românescă pe cînd a apărut Ruina unui samovar, de Emil Brumaru. Cartea ieșise în lume cu cazne. Se spune că, la […]

În urmă cu o săptămînă s-au dat premiile Gopo. S-au dat pe bune. Cum-necum, cu chiu, cu vai, avem și noi micile noastre Oscar-uri. Pentru cei mai mulți, selecția și […]

S-au împlinit, duminică, 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu. Tolba tuturor prietenilor e plină de amintiri cu casa închisă, în jurul mesei Bonanza și cu sticla de […]

Ce i-a oțărît pe contestatarii de ieri ai ICR, adică șefii de azi, a fost iscusința foștilor de a se spăla pe mîini de principii la ieșirea din instituție și […]

Cu vîrsta, crîșma devine locul potrivit scriitorului consacrat. Pînă să devină și el o celebritate, scriitoarul debutant sau la început de carieră stă pe locul caracudei, înaintînd, pas cu pas, […]

Sfîrșitul anilor '80 a tras obloanele. Din seninul adînc al serii, se oprea lumina. Repornea după chef. Sau nu. Nu era mare lucru. Vegheate de lumînări, gospodinele așteptau miezul nopții […]

Spicele aurii unduiesc în holde. Roada brazdei se îngemănează cu varza, cu mazărea, dar și cu viezurele ori mînzul. Vești bune și încurajatoare sosesc necontenit de pe cuprinsul patriei, precum […]

Uniunea Scriitorilor avea un colțișor de paradis, ascuns ochilor mulțimii, vila Paltinul B (actuala Zaharia Stancu), de la Neptun. Locurile era numai și numai pentru notabilități. Dar granzii se plictiseau […]

Cînd valoarea românească e adevărată, n-are nevoie nici de vîrstă, nici de traducere. Asta o fi fost logica ICR cînd a lansat la apă broșura Salonului de carte de la […]

Eram deja profesor cu oarece experiență cînd, în al doilea an de ședere în Galați, mi-a căzut cu tronc o micuță și gingașă învățătoare. Locuiam la ultimul etaj într-un bloc […]

Nicolae Manolescu scrie, enervat, în Adevărul, despre neprietenii scriitorilor: "Organizația USR are drept scop principal să facă vizibilă o breaslă tot mai bătută de Dumnezeu (!) ș…ț Membri cu care […]

M-am plictisit de ICR. Orice ar face noua conducere, oricum ar întoarce-o, lucrurile sînt simple: o pierdere de timp ambițioasă și resentimentară. Cel mai rău, din toate, e resentimentul. Ăla […]

Povesteam mai demult cum am petrecut la Dej cam vreo săptămînă, în toamna lui 1982, și cum am speriat autoritățile cu prelegeri intitulate, nevinovat, "Libertatea care ne-norocește" sau "Venirea americanilor". Gazdă […]

De curînd, la o bere, băiatul meu cel mare mi-a strecurat, conspirativ, o scrisorică sosită pe numele meu la adresa fostei soții, adresă unde nu mai locuiesc de vreo treisprezece […]

Întotdeauna e loc de mai rău. Unde-s hahalerele de altădată? Cultura română a ajuns precum capra vecinului, firește, în varianta "capră neagră". Știm că există, dar nimeni n-a văzut-o. Poate […]

Mario Vargas Llosa a venit în România prin 1995. A venit, a văzut-o și-a fugit. Mai fugise și din Perú-ul natal, dar acolo se intoxicase cu sushi-ul alterat al lui […]

Prin 1977, Facultatea de Filologie luase un obicei. Să cheme pentru întîlnirile cu studenții cîte un mare scriitor. Mă rog, poate doar unul foarte celebru. Așa se face că, în […]