Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Caca del Papel

Zoom Caca del Papel

În tunelul infinit dintre stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 oamenii se scurg în tăcere, într-un șarpe fără cap și fără coadă. Gecile cenușii le foșnesc la fiecare pas, ochii le strălucesc în telefoane. O singură pată încearcă să-și facă loc: o fată cu geacă roșie care trage de lesă un maidanez flocos cu urechi zbanghii și coadă grasă. Potaia se uită amuzată, cu limba pe-afară, la roboții din jurul ei, în timp ce fata o strunește ca un navigator iscusit printre ghețari. Se vede lumina din față. Încă puțin și aerul o să devină din nou respirabil. Încă puțin și animalul din tunel o s-o scuipe afară la lumina soarelui. Deodată lesa se întinde la maximum și fata aproape cade din inerție. Se uită înapoi agasată, dar flocosul s-a priponit pe picioarele din spate și, cu precizia unui utilaj de marcat strada, a început să spîrcîie cârnați perfect tubulari pe piatra galbenă de sub picioarele lui. Fata scapă timid un “Hai, frate…”, gîndindu-se pentru o fracțiune de secundă că poate nimeni n-a observat și n-o să trebuiască să strîngă mizeria, dar prea tîrziu. Armata din tunel s-a oprit și 5.000 de ochi sînt ațintiți asupra gecii roșii, gata s-o carbonizeze la orice mișcare greșită. “Ho, că strîng! Strîng!” În măruntaiele unui șarpe fără cap și fără coadă, o geacă roșie stă în genunchi și strînge în pungi mici de plastic rezultatul măruntaielor unui maidanez flocos cu limba pe-afară. Aerul n-o să mai fie niciodată respirabil.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale