Ce-a fost mai întâi: salvator sau paparazzo?

După accidentul aviatic de pe 20 ianuarie, presa online și ecranele televizoarelor, apoi presa scrisă s-au umplut de imagini dramatice de la fața locului. Imagini surprinse chiar în noaptea aceea, care înfățișau avionul făcut bucăți. Printre aceste iamgini s-a strecurat, cu voie, și una în care pilotul Adrian Iovan era prăbușit, fără suflare, peste manșa avionului, prins între fiare. Această imagine a fost distribuită fără jenă și fără a fi blurată de o mulțime de publicații mici din provincie, precum și de ditamai cotidianul quality Adevărul.

Sursa fotografiilor era aceeași pentru toate publicațiile care au avut nefericita inspirație să le publice. Nu, n-o să ghiciți, nu erau fotografii făcute de un ziarist, nu aparțineau unei agenții de presă care le-a vândut tuturor publicațiilor care le-au dorit și nu erau opera unui paparazzo pus pe căpătuială. Nu. Fotografiile, deși destul de bine făcute, erau opera unui amator în ale fotografiei. Numele său este Mircea Dan Petrescu și este salvamontist la Salvamont-Salvaspeo Bihor. Salvamontist, da. Unul dintre cei care, se presupune, veneau la locul acidentului pentru a-i salva pe supraviețuitori.

Ei bine, știm încă de atunci că primii ajunși la fața locului au fost localnicii. Totuși, într-o conferință de presă ținută la Consiliul Județean Bihor, salvamontiștii din Bihor au fost felicitați de către principalul finanțator al serviciului, președintele CJ, pentru că ar fi ajuns primii. O bătaie fără miză, la trei zile de la eveniment. Niște oameni, poate, de ispravă se băteau cu pumnii în piept că ei au fost mai primii decât cei care fuseseră cu adevărat primii. De altfel, fotografiile infame realizate de Mircea Petrescu sunt dovada faptului că echipa de la Salvamont Bihor a ajuns la ceva vreme după localnici: cu excepția răposatului Iovan, Mircea Petrescu nu a reușit să mai surprindă nici un om în cadru.

Și pentru că tot ne-am întors la poze, să zăbovim pe marginea lor, căci asta voiam de la bun început: oare ăsta este rolul unui salvator montan? Să facă fotografii la locul accidentului? Să aranjeze victima pentru a apărea cât mai bine în imagini? Oare un salvator ajuns la locul unui accident cu asta se ocupă, întâi de toate? Cu fotografia? Câte fotografii făcute de echipajele SMURD ați văzut până acum? Câți paramedici și-au tras o poză lângă victima descarcerată care de-abia mai respiră? Câți salvamontiști care își fac treaba cu adevărat au timp să organizeze ședințe foto în timpul operațiunilor de salvare?

Mircea Petrescu spune că a făcut o greșeală dând fotografiile presei. Așadar nu a înțeles nimic, de fapt. Căci greșeala nu este că a dat fotografiile presei, gratis, pe bani sau în schimbul mediatizării. Greșeala este că le-a făcut. Că, în loc să fie acolo cu zece minute mai devreme, salvând, poate, viața cuiva, a preferat să considere treaba făcută de niște specialiști care puteau, la transport, să rupă gâtul victimelor, el rezervându-și luxul de a încadra pe îndelete, de a fixa cea mai bună expunere și de a-și trage o amintire macabră de la accident.

Poate mulți nu vor fi de acord cu mine, dar eu consider că un astfel de om nu are ce căuta în cadrul unei organizații care se ocupă de salvarea oamenilor. Se vede că prioritățile unei astfel de hiene sunt altele. În loc să vă salveze, dacă pățiți ceva pe munte, el vă va ruga mai întâi să zâmbiți, ca să-i iasă bine poza. El va continua, însă, să fie plătit din banii CJ Bihor, care nu găsește nimic anormal în acest comportament. Cine știe, poate șefilor Consiliului Județean chiar le place să-și pună prin dormitoare poze cu oameni morți, dovezi ale lipsei de profesionalism a salvatorilor pe care-i au în subordine.