Poate n-ați observat că rubricuța asta se intitulează Șut și – scuzați – țară. Noi, ca ocupanți ai ei, ne autosesizăm, dintr-o dublă perspectivă: un-doi-trei-patru, regionalizarea și c-a început campionatul. Cum să înțăleg rumânii înde ei, ca fotbaliatori în provinciile istorice? Foarte complicat, vă zicem, tare îmbîrligat.
Avem două Universitatea Craiova în liga a doua. Avem, în schimb, și două Poli Timișoara, una în Liga 1, alta pe unde o mai fi. Asta e, dacă ne-a plăcut cartea, ca veșnici studenți… Hai să zicem că Oltenia e – am stabilit – un focar de veșnice lupte intestine, pe cînd Banatul rămîne fruncea compromisurilor dintre Viana și Bragadirul. Da’ ce te faci cu mîndrul Ardeal? La Cluj, în inima Transilvaniei, îs doauă echipe care se urăsc cu o temeinicie ce, firesc, îi amuză pe mitici. Aidoma, și Brașovul s-a pomenit cu două formații în prima divizie, cînd, poate mai sănătos și mai eficient, ar fi trebuit să țină mereu sus Steagul Roșu. Din republica ploieșteană, Astra s-a mutat alaltăieri la Giurgiu. În Dobrogea, mai interesant, Săgeata Năvodari e la Constanța, în timp ce Viitorul Constanța va juca la Chiajna, care Chiajna încă îi mai contestă pe Rapid București.
În București – nimic deosebit –, oamenii se halesc între ei, că doar d-aia-i aici Capitala. Poate că doar Moldova, cu dulșele-i grai, va mai îmbînzi asperitățile. Acolo, în regiune nu-s chiar atîtea probleme. Botoșanii, Vasluiul, Neamțul și niște Galați agonici, zău, nu încurcă prea mult competiția. Olteni vs. olteni, bănățeni vs. bănățeni, ardeleni vs. ardeleni, dobrogeni vs. dobrogeni, bucureșteni vs. bucureșteni – asta rămîne miza meciului, în eternul nostru derby fratricid. Bine că s-a reluat. Hai România!
