Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

CTP la munte și pe Marte: Mustața spațială

Zoom CTP la munte și pe Marte: Mustața spațială

Liviu Dragnea a pășit la bordul navei noastre ca un împărat care tocmai pierduse la păcănele. Purta un costum de inspector fiscal și se scărpina la mustață ca și cum ar fi căutat un muc rătăcit printre perișorii cărunți. Călca apăsat și sigur pe el, însă numai doi pași din trei, pentru că mereu, la al treilea, încrederea îi ceda pentru o clipă și devenea un tocilar speriat care vrea să se prelingă prin pereți. Din cauza nervozității, ochii îi jucau în cap de parcă era Puiu Călinescu, un actor celebru pentru mobilitatea feței.

Prelipceanu a prins curaj și a spart tăcerea.

– Domnule Dragnea, vă admir. Faceți o treabă bună la PSD.

I-am aruncat o privire și s-a potolit. Am preluat eu formalitățile de întâmpinare.

– Ia te uită, dacă nu e chiar Liviu Dragnea, Ceaușescu Doi… Stalin de Teleorman. Pol Pot cu mustață, Gheorghe Gheorghiu-Dej în zilele noastre. Nici la ani-lumină de Terra nu scapă omul de tine.

– Sunteți tenace, domnule Dragnea! s-a băgat și Prelipceanu. Vă admir pentru asta. Jos pălăria.

– Ajunge! i-am spus.

Cățelușa Ostapenko mârâia amenințător, ca un carnivor cu capul pe umeri, care simte cine încearcă să le pună botniță procurorilor.

– Vă rog frumos să legați cățeaua, a spus Dragnea, înghițindu-și un nod din gât.

– Pe nava mea doar corupții se leagă. Cățelușele cinstite rămân în libertate.

Dragnea a mai înghițit o dată în sec, a tras aer în piept și, cu o voce stinsă, ne-a spus de ce a venit după noi.

– Vă rog să mă ajutați. Îmi trebuie harta voastră de navigare. De zece zile mă-nvârt pe-aici și nu reușesc să găsesc drumul spre planeta pe care mi-am cumpărat vilă. În curând o să rămân fără benzină. Dacă nu ajung urgent, fac pana prostului și trebuie s-o iau pe jos prin spațiu.

N-am apucat să-i refuz ajutorul pentru că o alarmă stridentă s-a pornit dintr-un buzunar al lui Dragnea. Ochii i s-au mărit de groază și un hău de carii și tartru s-a căscat sub mustața lui.

– Asta-i Codruța. Se apropie! a apucat să mai spună, înainte să deschidă un hublou și să sară înapoi pe nava lui.

Din străfundurile spațiului, l-am auzit strigând la noi în timp ce se îndepărta panicat ca o pisică pe care cineva a călcat-o pe coadă.

– Să nu credeți că se termină aici! O să pun eu mâna pe harta aia!

Prelipceanu a făcut ochii mari de uimire, a strâmbat din nas și a închis la loc hubloul, ca să nu se mai audă zgomotul din spațiu.

– Ce nesimțit, a spus. Nici măcar nu ne-a cerut voie să vină pe nava noastră, târâ-mi-aș bocancii pe județul lui, cu Viorica Dăncilă și Carmen Dan cu tot.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • Dacă…

    17 iulie 2018

    Dacă în locul mahmurilor șefi de stat care pritocesc soarta lumii s-ar fi întîlnit la Helsinki căpitanii echipelor de fotbal ce-au pompat bucurie, vreme de trei săptămîni, pe străzile globului […]

  • Pușcăria ca poliție politică

    17 iulie 2018

    Un document scos de Băsescu din vechea lui arhivă neagră arată felul în care inculpaților li se anulează șansa unui proces corect. Asta se face “în conformitate cu dispozițiile articolului […]

  • Nea Delirache

    17 iulie 2018

    Au dat-o jos pe Kövesi, pedestrimea pesedistă voia să plece la casele ei, când s-a auzit Liviu Dragnea: Nuuu, mai stați, lupta abia acum începe! Mai repede depistezi așchii de […]

  • Cum a reușit Klaus Iohannis să despartă calul de porumbel

    10 iulie 2018

    După ce s-a jucat o lună de zile de-a Petrarca, domnul Iohannis a scos-o pe Laura din cărți, spulberînd mitul iubirii eterne. Nu i-a fost foarte greu pentru că acolo […]

  • 11 ani cu revocare

    10 iulie 2018

    “…indiferent cît de atacați am fost, indiferent cît de umiliți am fost în fața societății, în fața familiilor noastre, tîrîți în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra…”, zice Kövesi […]