Cum se face rahatul beach

Pariez că nu mulţi dintre voi au auzit, vreodată, de Sir John Harring­ton. Nu-i nimic, aflaţi de aici că domnul ăsta a inventat, în 1596, WC-ul. Din urmă cu peste patru sute de ani nu s-au mai schimbat multe la vasul cu pricina. E la fel de mare consumator de apă şi la fel de costisitor de construit, din cauza sistemului de ţevăraie aferent.

Puţine lucruri au fost atît de importante pentru civilizaţia noastră modernă, iar şi mai puţine au rămas atît de neschimbate într-un timp atît de lung. Ei bine, pînă aici!

Pentru că un alt domn, despre care sigur aţi auzit, şi care nu e „Sir“ fiindcă e cetăţean american, a hotărît că e cazul să ia problema în propriile mîini (scuzaţi glumiţa inevitabilă) şi să reinventeze toaleta. Este vorba despre Bill Gates, pe care nu-l sufeream pînă de curînd, pe motiv de Windows. Mai nou, de cînd şi-a donat cam toată averea fundaţiei al cărei nume îl poartă, mi-a devenit foarte simpatic.

De parcă nu era suficient efortul financiar, logistic şi tehnic depus pentru eradicarea malariei, acum un an fundaţia Bill & Melinda Gates a oferit burse în valoare totală de 4.000.000 de dolari unui număr de opt universităţi care să reinventeze vasul de toaletă. Sună de rîs, însă e o chestie foarte serioasă. Pentru că, poate nu ştiaţi, peste 2,6 miliarde de oameni nu au acces la facilităţi sanitare, iar peste 1,5 milioane de copii mor anual din cauza problemelor asociate proastei igienizări.

Şpilul burselor era să se inventeze o toaletă eficientă şi mai ales cu consum foarte redus de apă. Că, de fapt, asta e cea mai serioasă problemă pe unde lipsesc toaletele: absenţa apei. Din Africa subsahariană pînă-n Asia de Sud, apa necesară toaletelor de azi e cam răruţă, drept care şi WC-urile sînt greu de găsit.

Săptămîna trecută, la Seattle, a avut loc tîrgul internaţional „Reinventing the Toilet“, organizat pentru ca inventatorii să-şi prezinte creaţiile. Premiul cel mare a fost luat de către o echipă de la Caltech. Minunea de veceu funcţionează „cu un panou solar, care alimentează un reactor electrochimic cu rolul de a descompune resturile în hidrogen, stocat apoi în tancuri, pentru a oferi energie noaptea sau cînd nu prea e soare“. Am parafrazat de la Reuters, via Times. Pe locurile doi şi trei s-au clasat o universitate din Anglia şi alta din Canada, ale căror proiecte transformau „reziduurile“ în resurse curăţite şi utilizabile. Iar fundaţia lui Gates tocmai a oferit încă 3,4 milioane de dolari, în alte patru burse, pentru a mai stimula niţel cercetarea în domeniu.

Iată, poate, cel mai bun exemplu doveditor că banii investiţi în cercetare nu sînt deloc aruncaţi la toaletă, iar cercetătorii, chiar şi cînd se ocupă de rahaturi, fac treabă destul de bună.

Pentru mai multe trăznăi d-ale științei, treceți pe la www.sciencefriction.ro.