Dacă, înainte de 1990, lucrurile erau mai simple în lumea literară românească, majoritatea scriitorilor buni fiind unită de aversiunea față de Nicolae Ceaușescu și dezgustul de politica sa de după Tezele din Iulie 1971, după Revoluție ele s-au complicat rău.
Ceea ce era un front antitotalitar a devenit un spațiu în care rareori cinci oameni puși la aceeași masă pot să se mai înțeleagă. Chiar și pentru mine, care caut să fiu cît mai diplomat, e tot mai dificilă diplomația. Orgoliile scriitoricești transcend orice compartimentare și ai surpriza (amară) să vezi autori care au rezistat împreună la greu bălăcărindu-se din te miri ce pricină.
Acesta este fundalul pe care se desfășoară acțiunea publicistică a lui Dorin Tudoran, el însuși autor de analize devastatoare și polemist de care ai vrea să scapi. România ca părere îți arată un disident care a înțeles că trecutul recent nu este totul și deci nici opoziția față de ceaușismul de ieri nu trebuie conservată și făcută obiect de patrimoniu. Un intelectual veritabil, cum e Tudoran, este dator moralmente să se implice în continuare în problemele societății românești, să critice ce e de criticat, să laude ce e de lăudat, să arate reperele, să numească imposturile – să ajute ca viitorul României să fie cît mai aproape de speranțele a două generații, la căderea comunismului în Est.
Într-o vreme cînd termenul politic pare discreditat așa cum era altădată termenul social, publicistul Tudoran are curajul să fie și politic, și social, și socio-politic, și socio-cultural, mergînd de la ceea ce se întîmplă în realitatea imediată către lanțul de cauzalități al unui proces și rădăcinile unui fenomen. E deopotrivă analitic și caustic, argumentativ și imperativ, poet și analist, publicist și memorialist, portretist și polemist.
Coerența unui scris atît de complex și de variat (în sferele la care se aplică și în registrele în care o face) nu poate fi decît una etică. Numai cuvinte desuete și prăfuite precum competență, moralitate, decență, normalitate pot contura acea Românie pe care o tot așteaptă idealiști nevindecați ca Dorin Tudoran.
Dorin Tudoran, România ca părere, prefață de Sorin Antohi, ilustrații de DION, Editura Polirom, Iași, 2015, 312 p.
33 de vizualizări
