Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

De două mii de ani – episodul 43 –

Zoom De două mii de ani – episodul 43 –

În timp ce Moskon și Dardiolai încă mai stabileau viitorul democrației pe aceste meleaguri, considerând că un cuvânt de origine greacă nu are cum să se impună în această zonă a lumii, în officium-ul cuniculistului principal intră unul dintre curierii gărzii, cu opindalele franjuri, semn că venea de departe. Moskon îi făcu un semn șefului serviciului secret al cuniculiștilor și se întoarse spre curier:

– Spune, prietene, ce vești ne aduci.

– Mare cuniculist și domnia-ta, șefu’!

– Cuniculist principal, interveni Dardiolai. Cuniculist principal, băiete. Ăsta este titlul lui Moskon.

– Așa, cum ziceți.

– Lasă-l, Dardiolai, în pace. Nu vezi că e obosit? Spune, dragul meu. Nu, nu spune, mai stai puțin, trage-ți sufletul, bea o gură de apă…

– Nu pot, cuniculist principal. Ne grăbim.

– Păi, ce s-a întâmplat? De unde graba asta?

– Un trib nou s-a stabilit la suprafață, cuniculist principal!

– Și ce e nou aici? Tot vin triburi, se stabilesc pe aici, îi luăm sclavi… Așa merg lucrurile de când ne știm.

– Ei, cu ăștia nu merge așa.

– Ce vrei să spui?

– Păi, vreau să spun că nu merge așa, nu funcționează strategiile noastre obișnuite.

– Nu?

– Deloc.

– Ia povestește-ne!

– Păi, știți că noi avem protocoalele astea când descoperim un trib nou.

– Normal că știe, se băgă din nou Dardiolai. Doar el le-a scris.

– Știu, șefu’, mă scuzați. Deci pe protocol am mers, de la început. Am zis că nu trebuie să vă anunțăm, că nu-i cine știe ce. Am ieșit noaptea din tunel, i-am înconjurat și am atacat.

– Da, așa e în protocol. Și unde-s sclavii?

– Nu sunt.

– Cum nu sunt?

– Nu sunt, că nu am reușit să-i capturăm. De fapt, nu-i înconjuraserăm noi pe ei.

– Cum nu?

– Nu, noi înconjuraserăm doar un grup mic, mic de tot, de vreo cinci sute de oameni și tot atâția cai.

– Ăsta-i grup mic?

– Foarte mic. Ceilalți ne înconjuraseră ei pe noi. Iar noi eram două mii.

– Păi, și? Ei câți erau?

– Câtă frunză și iarbă, cuniculist principal, câtă frunză, câtă iarbă!

– Nu mă lua pe mine cu din astea. Așa vor vorbi cronicarii, nu militarii. Vreau date exacte. Câtă frunză și câtă iarbă vă înconjuraseră pe voi, două mii de cuniculiști viteji?

– 1.999.

– Ce 1.999? N-ai zis că erați două mii?

– Ba da, dar viteji eram doar 1.999. Și un fricos.

– Mă rog, nu e grav. Mereu e câte unul, cel puțin. Uite, țin minte că…

– Moskon, lasă poveștile, se enervă Dardiolai. Lasă-l pe om să termine.

– Aaa, scuze. Da, ai dreptate. Spune, tinere, câți erau?

– 15.000 cu 24.000.

– Ce 15 cu 24? Ce-i asta?

– 15.000 erau mai degrabă frunză, 24.000 erau mai mult iarbă. Așa arătau.

– Deci erau 39.000? Cam multișori, chiar și pentru noi.

– Cam multișori? Cică ăștia sunt doar o parte. De toți sunt mai mulți, de zece ori mai mulți, cel puțin.

– Hait! Cam mulți, da. Și ce-ați făcut?

– Ne-am întors în tuneluri, cum zice la protocol.

– Da, da, corect. Prizonieri ați luat?

– Am luat câțiva.

– Bravo! Și ce au zis?

– La început n-au zis nimic, că îi loviserăm în cap când i-am capturat.

– Dar au început să vorbească, la un moment dat, nu?

– Da.

– Și ce au zis?

– Jó reggelt kívánok!




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Războiul Rusiei cu Rusia Kieveană

    24 mai 2022

    (dedic acest poem primarului Kievului, Vitali Kliciko, care a mărturisit că mama sa e rusoaică) Tovarășe Babaev, dumneata, care-ai mîncat de mic fasciști cu hrișcă, n-ai fi crezut că se […]

  • Țara noastră, biciclista

    24 mai 2022

    A început de ieri să cadă câte-un ban. Și după aia încă unul, și încă unul, și încă unul. Practic, e aversă de bani deasupra întregii Românii. Primarii n-au decât […]

  • Adio, arme, drum bun, generali!

    23 mai 2022

    Sînt destule locuri în România de unde se poate auzi războiul din Ucraina. Alarmele aeriene din Ismail, bombardamentele din Odessa și din Insula Șerpilor se aud bine la Chilia Veche, […]

  • O profeție

    17 mai 2022

    El a sosit să-și caute coșciugul și a scurmat vreo șapte văi cu plugul, dar supărat s-a dus să se îmbete în crîșmă, la doi pași de rîul Lethe. A […]

  • Bolovannis

    16 mai 2022

    „Vinovat este Putin.“ Așa sună ultima inepție a lui Iohannis. Așa arată concluzia ultimilor șapte ani de stagnare și inutilitate, de impostură intelectuală și nonsens politic. Așa arată viitorii trei […]

Editoriale
  • Războiul Rusiei cu Rusia Kieveană

    24 mai 2022

    (dedic acest poem primarului Kievului, Vitali Kliciko, care a mărturisit că mama sa e rusoaică) Tovarășe Babaev, dumneata, care-ai mîncat de mic fasciști cu hrișcă, n-ai fi crezut că se […]

  • Țara noastră, biciclista

    24 mai 2022

    A început de ieri să cadă câte-un ban. Și după aia încă unul, și încă unul, și încă unul. Practic, e aversă de bani deasupra întregii Românii. Primarii n-au decât […]

  • Adio, arme, drum bun, generali!

    23 mai 2022

    Sînt destule locuri în România de unde se poate auzi războiul din Ucraina. Alarmele aeriene din Ismail, bombardamentele din Odessa și din Insula Șerpilor se aud bine la Chilia Veche, […]

  • O profeție

    17 mai 2022

    El a sosit să-și caute coșciugul și a scurmat vreo șapte văi cu plugul, dar supărat s-a dus să se îmbete în crîșmă, la doi pași de rîul Lethe. A […]

  • Bolovannis

    16 mai 2022

    „Vinovat este Putin.“ Așa sună ultima inepție a lui Iohannis. Așa arată concluzia ultimilor șapte ani de stagnare și inutilitate, de impostură intelectuală și nonsens politic. Așa arată viitorii trei […]

  • Ziua în care Dumnezeu a fost lăsat la vatră, odată cu tatăl meu

    10 mai 2022

    Biata mea mamă, cum să nu se sperie că-n loc să fi rămas un gînd de-al ei, neîntinat de hulpava materie, m-a scos ca pe-un sobol dintr-un bordei? Poate că […]