Dichisiți cu punga plină, analiști cu-acoperire

Candidații la indiferent ce funcție publică electivă sunt oamenii cel mai ușor de păcălit. Din momentul în care se conving că doar ei pot salva comunitatea de toate relele pământului, orice șoaptă susurată abil în ureche le scoate din buzunar bani pe care nu-i au sau, mai bine zis, pe care n-ar trebui să-i aibă. Un candidat care așteaptă de douăzeci de ani să i se recunoască loialitatea și tenacitatea este victima sigură a Mamelor și Taților Omida care de-abia așteaptă anii electorali pentru a-și mai umple buzunarele cu paralele fraierilor.

Ludovic Orban, de exemplu, este exact un astfel de candidat numai bun de muls. A stat atâta vreme în umbră, a cântat pe la mesele tuturor președinților PNL, așteptând să i se lipească pe frunte desemnarea oficială pentru o funcție importantă, încât atunci când, în sfârșit, s-a întâmplat, și-a pierdut și bruma de bun-simț de care putea fi bănuit, lăsându-se pe mâna unor șmecheri care și-au făcut o ocupație foarte bănoasă din a ciuguli din buzunarele cadavrelor politice. La început, la vedere a fost doar echipa de prostovani care i-a zis că e o idee excelentă să-și pună costumul ăla bun și să sodomizeze un câine în curtea casei, lăsându-se și fotografiat în timp ce face chestia asta. După aia, însă, au venit profesioniștii, gestionarii audiențelor mici și ai orgoliilor umflate, oamenii care l-au convins că nişte televiziuni fără spectatori l-ar putea face primar. Nu gratis, desigur.

Îți poți da seama cât de rupt de realitate este un astfel de candidat atunci când afli că voia să plătească 50.000 de euro către două televiziuni de știri dispuse să încalce orice lege doar de dragul lui, pentru a oferi Capitalei imaginea unui viitor primar numai bun de ștampilat. Nici un om cu minime cunoștințe în zona vieții publice românești, nici un politician cu picioarele pe pământ n-ar accepta să investească atâția bani în două televiziuni al căror public, cumulat, nu ajunge nici măcar la nivelul populației unui cartier bucureștean. Căci Realitatea TV și B1 nu strâng, în prime-time-ul lor, atâția spectatori câţi locuitori are jumătate din cartierul Titan. Să crezi bălmăjelile lui Rareș Bogdan, cum că emisiunea lui e vizionată de întreaga planetă și se transmite pe douăzeci de continente, în 564 de limbi, nu dovedește decât că, odată ajuns în scaunul de primar al Bucureștiului, ai putea fi făcut la bani de orice șmecher care are de vândut niște panseluțe la suprapreț. Să mai crezi, în 2016, că B1 ar mai însemna altceva decât o platformă de umezit dosuri, la ofertă, dovedește că poți fi convins și că gropile din asfalt trebuie acoperite cu apă, asta fiind ultima tehnologie la nivel mondial. Orice i-ar fi promis hoitarii charismatici ai celor două posturi TV, Ludovic Orban ar fi trebuit să știe că 50.000 de euro reprezintă încasările Realitatea TV și B1 pe aproape două săptămâni. De banii ăștia, posturile ar fi trebuit să difuzeze zilnic 288 de minute de publicitate pentru Orban, timp de o săptămână. Cam astea sunt scorurile reale, cam mare a fost suma pe care i-au cerut-o șmecherii lui Orban, iar el a dat fuga să facă rost de bani, fără să clipească.

Și, totuși, nu doar Orban a acționat ilegal în acest caz, de le-a dat procurorilor cel mai bun motiv să-l bage în cursă pe Marian Munteanu. În deplină ilegalitate s-au aflat și reprezentanții celor două televiziuni care au cerut bani pentru campania electorală. Numai că DNA nu doar că nu i-a săltat și pe aceștia, ci se încăpățânează să le țină numele la secret, ca să… Ca să nu se știe ce. Dar tăcerea DNA are, totuși, o explicație, iar numele televiziunilor vor fi aflate doar în momentul în care se vor desecretiza jurnalele intime ale procurorilor. Cu siguranță, vom găsi marcat acolo momentul istoric în care Orban a fost denunțat de un domn dichisit, cu foarte mult spirit civic și papion.

28 de vizualizări