Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dreapta nu-i ca stînga

Zoom Dreapta nu-i ca stînga

Zîmbetul e singura reacţie normală atunci cînd un om de afaceri politice precum Sebas­tian Lăzăroiu îşi pierde job-ul trecător de ministru pentru că îl mănîncă limba şi vorbeşte neîntrebat despre criza doctrinară din PDL şi necesitatea mutării trupelor pe centru-dreapta. De fapt, dacă e să cugeţi o clipă, pricepi că visul ăsta al dreptei româneşti unice e un vis vechi al marilor oameni de stînga postedecembrişti, al bercenilor şi videnilor, strîns uniţi în jurul marelui cîrmaci.

Sigur, memoria politică colectivă e mai scurtă decît coada unui iepure, dar cu puţin efort orice om neatins de Alzheimer îşi poate aminti cîtă coerenţă şi continuitate doctrinară a avut în ultimii douăzeci de ani gruparea membrilor de vază ai PDL. Băsescu şi Berceanu, Blaga sau Videanu, părinţii fondatori ai actualei struţo-reptile de centru-dreapta, sînt politicieni de convingere în aceeaşi măsură în care cameleonul care se aşează pe o frunză verde se transformă brusc într-un animăluţ cu convingeri ecologiste. Să turăm puţin, aşadar, scurta noastră memorie politică şi să ne amintim că, după ce a intrat în 1999 în Internaţionala Socialistă, PD a ieşit în 2005 pentru a se înghesui la populari.

Motivul era simplu: PSD-ul, renăscut din violul ideologic tandru al lui Alexandru Athanasiu de către Adi Năstase, obţinuse sprijinul Internaţionalei Socialiste şi ocupase nişa de stînga din România. Disperat, PD-ul negocia ca o doamnă pe marginea drumului ideologic, nehotărît dacă să rămînă aşezat într-o rînă, pe stînga, în patul socialiştilor, sau să se întindă pe dreapta, alături de populari. Trebuia totuşi ca actualii modernizatori ai ţării să-şi găsească rapid o altă nişă doctrinară sau să moară de foame, aşa că s-au înghesuit repejor spre centru-dreapta, unde era deja aglomeraţie mare de partide istorice. Încet, dar tenace, le-au mătrăşit artistic. Le-au dat ţărăniştilor pumni în spinare pe la spate, apoi au sfîşiat PNL trăgîndu-l de hainele istorice, tactica fiind cea clasică a golanilor de autobuz, care te calcă pe picioare pînă ajung să-ţi ia locul, pretinzînd cu obrăznicie că e al lor.

Cît despre dreapta sau stînga acestor traficanţi de vise electorale, Berceanu a spus-o cel mai bine prin 2005, cînd actualii mai-mari de dreapta ai ţării negociau cu Popularii Europeni pentru afiliere: „Între doctrina socialistă şi cea populară nu sînt diferenţe extraordinare“. Păi, de ce să fie? Contează cumva pe ce parte a eşichierului o iei ca să ajungi în vîrful ţării?

4 comentarii

  1. #1

    comunisti de dreapta si comunisti de stanga…

  2. #2

    E de fapt foarte simplu de explicat aceasta schimbare de macaz de la stanga la dreapta. Vorbim de multi oameni care “s-au ajuns” lucrand pentru stat. Orintarea de stanga inseamna un aparat administrativ stufos, cu multe pozitii caldute si banoase, in care multi “politicini” au ajuns sa se capataiasca. Dar, pe masura ce acesti actori s-au imbogatiti, si au inceput sa deruleze afaceri pe cont propriu, au realizat ca de fapt un guvern mai mic, cu taxe mai mici, cu reguli mai putin, e mult mai profitabil pentru afacerile personale. Eu cred ca orientarea lor politica s-a schimbat pe bune, dar nu din vreun fel de convingere ca o anumita doctrina e mai buna decat alta, ci pur si simplu din interes. Socialismul e bun cat vreme esti cineva sus in ierarhie, capitalismul e si mai bun odata ce te-ai imbogatit pe seama socialismului si-ti pregatesti iesirea din politica.

  3. #3

    Fals! Lepre de dreapta si lepre de stanga.

  4. #4

    hehe, cate dreptate ai :))

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Toader s-a făcut băiat mare

    17 septembrie 2019

    Aidoma unui copil fugit de acasă și aciuit în Gara de Nord, Toader Paleologu a fost luat sub pulpană de un drojdier bătrîn și hîrșit în rele, dispus să-l învețe […]

  • Călăreții fără cap

    17 septembrie 2019

    Între pusta maghiară și stepa rusească, pe terenul cu obstacole moștenit de la strămoși, România aleargă, ca un cal deșelat de istorie, să prindă din urmă Occidentul. Singura ei certitudine, […]

  • Votul la fără taxe

    17 septembrie 2019

    79.997 de cetățeni români stabiliți în străinătate s-au înscris fie pentru a vota prin corespondență, fie pentru a solicita să voteze la o secție de votare mai aproape de casă. […]

  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]