Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Limba lor, ca o comoară

Timp de zece ani, plus/minus, o întreagă pletoră s-a folosit de propria limbă și de cea română pentru a cauționa și pentru a impune în conștiința populară unul dintre cele mai toxice personaje ale politicii românești: Traian Băsescu. Dacă Vadim Tudor a reușit, de la înălțimea funcțiilor ocupate în stat, să coboare la nivelul mlaștinilor discursul public, Băsescu a reușit să aducă la același nivel ideile de demnitate, onestitate, verticalitate. Dacă o făcea doar pentru el și anturajul său, încă mai era cum era. Dar, cu ajutorul neprețuit al anterior amintitei pletore de intelectuali și ziariști, i-a făcut pe foarte mulți să creadă că nimicnicia, minciuna, trădarea, hoția și nepăsarea față de semeni sunt realele calități pe care trebuie să le aibă un lider pentru a fi ridicat în slăvi de mințile cele mai pline de neologisme ale nației.

Boierii minții, așa i-a numit Sorin Adam Matei pe cei precum Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihăieș și mulți alții, dacă vorbim doar despre cei din contemporaneitatea noastră. Dar s-a hazardat, oarecum. Chiar dacă nu putem spune că, vreodată, boierii au fost factori de progres în societatea Țărilor Române (cu foarte notabile excepții), chiar dacă cei strâns uniți în jurul Humanitas-ului Politic s-au comportat față de cultura română precum niște latifundiari pe deplin îndreptățiți să taie și să spânzure, ei n-au fost, vreo clipă, boieri. Au fost arendași, au fost vătafi sau vechili. Cremele scumpe și discursurile onctuoase, licorile fine și mesele îmbelșugate, mașinile scumpe și conturile pline nu au putut să-i ridice la rangul de boieri. Fie ei și ai minții. Dar au reușit, punând limbă de la limbă, să alcătuiască o adevărată ligă a vechililor culturali, fără de care nimic ce mișcă în țara asta nu are valoare fără aprobarea lor. Mai mult, cei care nu s-au aliniat tezelor oficiale au fost trimiși să robotească pe moșii îndepărtate, la periferia imperiului lor cultural și ideologic, în disprețul total al mulțimilor de aplaudaci, șfichiuiți de biciul nemilos al propagandei oficiale.

Săptămâna trecută, însă, Justiția a confirmat, în primă instanță, ceea ce mulți contestatari ai lui Băsescu afirmaseră de multă vreme: individul a fost un turnător ordinar al Securității. În apărarea sa, Traian Băsescu nu spune că nu a turnat, ci că n-a știut că tot de Securitate țineau și contrainformațiile militare. Dar țineau. Erau Direcția a IV-a a Securității și se subordonau numai și numai Securității, nu DIA. Iar Băsescu nu oferea informații despre mișcări de trupe inamice, ci își turna pur și simplu colegii de școală.

Din pletora boiereasco-propagandistică, până acum au reacționat doar doi cetățeni: Serghei Mizil Fără Tatuaje, aka Vladimir Tismăneanu, și Dan Tăpălagă. Unul, intelectualul rasat, politologul și analistul, respectiv domnul Tismăneanu, îl apără în continuare pe Petrov, scoțând în evidență faptul că acesta a condamnat comunismul, în urma unui raport întocmit de o comisie condusă chiar de către Tismăneanu. Cu nenumăratele-i legături în politica românească, domnul Tismăneanu ar fi trebuit să știe că războiul dintre Securitate și PCR nu s-a sfârșit în 1989, ci a continuat mult după aceea, ba chiar am putea spune că mai continuă și azi. Copiii Securității și copiii Partidului se luptă, încă, pentru influență și putere, deși Securitatea, perpetuată sau nu în servciile de azi, a cam învins pe toate planurile. Condamnarea comunismului, în 2006, a fost un alt dos de palmă dat de Securitate PCR-ului. Atât și nimic mai mult, câtă vreme nu s-a soldat cu vreo urmare reală. V.T. insinuează chiar că scoaterea la iveală a dosarului lui Băsescu/Petrov ar fi o manevră a lui Eduard Hellvig, Rareș Bogdan și, implicit, Klaus Iohannis. Desigur, domnul Tismăneanu nu a mai fost plimbat cu avioanele de către actualul președinte, nu i-a fost solicitat ajutorul lingvistic, nu i-a cerut nimeni sfaturile competente. Păi, se poate?

Tăpălagă, mult mai dur, îl tăvălește pe Petrov în rahatul rămas pe vârful limbii de la ultimele ode destinate lui Băsescu. Îl numește om fără inimă. Cam târziu. Ar fi putut să constate această lipsă atunci când, ridicându-l în slăvi, îl căuta cu limba de organe interne. Mai mult, D.T. duce absurdul spre noi culmi. Ne lasă să înțelegem că Petrov ar fi fost, totuși, un om bun, dacă nu l-ar fi distrus slăbiciunea pentru o femeie coruptă. Desigur, este vorba despre Elena Udrea, iar aluzia este, astăzi, străvezie și tembelă. Parcă ar vorbi, cu regret, despre Ceaușescu: el era de treabă, tot răul îl făcea ea.

Domnii Patapievici, Cărtărescu, Pleșu, Mihăieș etc., etc. încă nu s-au exprimat public până la ora scrierii acestui text. Poate o vor face, poate nu. Dar să nu așteptăm de la domniile-lor scuze, cenușă-n cap, retractări. Boierii, arendașii, logofeții minții nu-și cer scuze, căci ei nu greșesc niciodată. Sunt doar induși în eroare, din când în când. Când pățesc vreo rușine istorică precum asta cu Petrov, domniile-lor fac fese-fese, dar nu disperă. Undeva, la orizont, mințile lor vizionare zăresc deja noul orificiu în care-și vor îngropa comoara cea mai de preț, limba.

4 comentarii

  1. #1

    Am citit prea putin din ce au scris ‘corifeii” enumerati , ca sa-mi fac o parere despre ei , ca intelectuali. Ca pamanteni ii vad asa: la Plesu se incurca circuitele in preajma unei tocanite, Liiceanu nu poate fi numit nici macar animal- animalelele nu-si parasesc progeniturile la o varsta frageda fara a le mai hrani, iar , Patapievici nu poate rezista tentatiei de a pune intrebari libidinoase oricarei femei, indiferent de varsta. Cat despre basescu, trebuia sa vina un complet de judecata sa-mi spuna ca a turnat?! basescu e sinonim cu turnator. D-aia a fost site-ul DEX inchis, ca sa introduca acest sinonim.

  2. #2

    “Timp de zece ani cat ati fost, sunteti, presedintele Romaniei, nu ati facut decat sa ne asezati pe drumul pe care noi, cei care credem care este binele in chip matur al Romaniei, trebuia sa ne asezam. Si pentru asta, va multumim !” Gabriel Liiceanu.
    Un discurs egalat in eleganta doar pledoaria aceluiasi maestru filosof pentru sloganul de pe placutele suedeze…

  3. #3

    Liiceanu face dezacorduri!? Băi, să-mi bag….

  4. #4

    ‘a cam învins pe toate planurile. ’. Hmm, pardon? Pai, ambasadoarea Romaniei la ONU (poate au schimbat-o intre timp), Simona Miculescu, ot CC al PCR al RSR. Mai cat pe ce sa fie fill-in de comisar, Puiu Pascu, ot CC al PCR al RSR. Nu cumva era unu’ Buje, tot CC al UTC al PCR, mare pe la aparatul lu’ parliamentu romaneste? Ala cu samsungu? Tot CC. Iepurasul Barliba, rings a bell? Revenind la Buje, sotioara, una Iulia, mare consulara? Ai’ nu ma inerva ca-ti spun si de aia de la ONU, si de aia de la AIEA, si aia de la OSCE lasati mostenire de Traian, n-asa? zgreptani ca un pisoi la porti de stejar, siaia n-ar fi. problema, da’ te’ngroapa ego-ul. Chit ca e contraproductiv demersului, matters not, PAH rules! F

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.