Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Elefantul zburător

Zoom Elefantul zburător

Grăsuț, jovial, cu mustață de pădurar cumsecade, ochi lăcrimoși de viticultor și aer de negustor de cereale, Haralambie Giossanu putea fi luat drept orice, numai drept as al aerului, nu. Statura sa impozantă, definită nu doar de înălțime, ci și de rază, avea darul să dea fiori aeronauticii. Ca să ridici de la sol de trei ori greutatea unui pilot obișnuit era nevoie de aripi mai late și motoare mai puternice, numai că, atunci cînd a ajuns pilot, Haralambie Giossanu a rezolvat această problemă prin talentul său de zburător înnăscut. Avioanele îl purtau ca și cînd corpul său rotofei era umplut cu aer și contribuia el însuși, ca un zeppelin, la forța ascensională. La această minune se adăuga îndemînarea sa de fachir și contorsionist, care-l ajuta să se strecoare printre manete și să încapă, cu tot cu bombe, șubă și hărți, în carlinga de trei ori mai îngustă.

Haralambie Giossanu s-a născut la Constanța, în 1890, în familia unui colonel de artilerie. A urmat Școala Militară de Geniu și Marină, dar aerul l-a atras mai tare ca apa și, în 1913, a bătut la poarta Batalionului de Căi Ferate și Aviație. La sfîrșitul anului era cel mai bun absolvent al Școlii Militare de Pilotaj de la Cotroceni, avea brevet de aviator și repartiție la Corpul de Aviație.

Începutul războiului l-a găsit meșterind la avioanele Farman, pe care le adapta misiunilor de spionaj aerian. Haralambie a efectuat în primăvara anului 1916 un zbor de recunoaștere deasupra Bulgariei și a fotografiat aeroplane germane la Rusciuk, Șumla, Razgrad, Iampol și Varna, ceea ce arăta că dezastrul de la Turtucaia era aproape.

Odată ce a început războiul, Haralambie a devenit expert în misiuni de recunoaștere, el survolînd, pe deasupra tirului antiaerian, dispozitivele inamice. Hărțile pe care le desena apoi la Marele Cartier General au salvat de nenumărate ori trupele române de la încercuire și exterminare.

Stilul de zbor al căpitanului Haralambie Giossanu era inimitabil. Știa să plimbe avionul prin ploaia de plumbi care se revărsa de jos în sus, avîndu-l ca țintă, așa încît să țină motorul și pilotul la fereală, dar îngăduind străpungerea aripilor și fuselajului. La aterizare, avioanele pe care le pilotaerau împănate de schije germane. Așa că,pe lîngă hărți, Haralambie oferea comandanților români și informații cu privire la muniția dușmanului.

Cînd aviația militară a ajuns la performanța de a pune într-un aeroplan de pînză, pe lîngă pilot, și un copilot însărcinat cu aruncarea bombelor la mînă, s-a pus problema protecției aeriene a acestor bombardiere. Avioanele Farman erau încete și ușor de doborît de aviația germană, așa că, atunci cînd Misiunea Militară Franceză a adus în România avioane Nieuport, Haralambie le-a adaptat pentru misiuni de vînătoare. La bordul unui Nieuport a executat o mulțime de misiuni de protecție a escadrilelor de bombardament și a reușit să alunge, după dueluri aeriene, avioanele inamice, pilotate de așii aerului din Prusia și Bavaria.

Marele merit al lui Haralambie Giossanu rămîne activitatea de spionaj aerian, pe care a inovat-o necontenitși a adus-o la perfecțiunea fotografiei din satelit. Practic, misiunile lui au pus pe masa Marelui Cartier General toate mișcările de trupe ale inamicului, toate dispozitivele și întregul arsenal din teren, au desenat harta războiului ca și cum ar fi avut acces în sala de consiliu a generalului Mackensen.

Pe Valea Oltului, pe Valea Jiului, pe Valea Argeșului, în Cîmpia Română, în Dobrogea, la Mărășești, Mărăști sau la Oituz, în Basarabia, în Bucovina, în Transilvania sau în Ungaria, Haralambie, pilotul de peste o sută de kile, care atîrna cît un fulg, a zburat zi de zi și noapte de noapte, adunînd informația fără de care generalii români ar fi pierdut mai multe bătălii decît au pierdut în realitate.

Haralambie a avut prevederea să nu lupte pe frontul de Est în al doilea război mondial, motiv pentru care rușii l-au lăsat în viață și i-au permis să păstreze valiza cu decorații și să moară în patul lui.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale