De la versurile lui Alexandru Toma – “Imperialist american, / Cădea-ți-ar bomba-n ocean!” – la aplauzele și uralele mulțimii atunci când s-a întrezărit perspectiva armamentului american pe teritoriul României au trecut nu doar vreo șase-șapte decenii, ci și multiple schimbări de direcție în folosirea limbilor după decuplarea de creiere.
Dacă e oarecum de înțeles de ce mulți au ales să tacă atunci când armata României se transforma în subunitate a armatei sovietice, e greu de acceptat, în zilele noastre, trăind într-o țară pretins liberă, transformarea în delict de opinie a oricărei critici aduse achiziției de armament american. Dacă scrii despre multiplele semne de întrebare pe care le ridică achiziționarea de rachete Patriot, ești nu doar un ciumat și oarecum un singuratic în peisajul mass-media, dar trebuie să fii, neapărat, și omul rușilor. Căci doar rușii au interesul ca noi, românii, să nu ne înarmăm cum trebuie. Să credem asta așa cum ne este servită și să încetăm, acum și aici, să mai scriem ceva despre rachetele Patriot, despre lipsa de transparență în achiziții publice, despre eșecurile pe bandă rulantă ale sistemului american de apărare antirachetă.
Sau nu. Pentru că, undeva, niște ruși beau vodcă și râd necontenit, încă din momentul în care s-a anunțat oficial, mai întâi în SUA și abia mai apoi la București, că ne procopsim cu sistemul americanilor de la Raytheon. Nu pentru că am lua de bună fanfaronada preelectorală a lui Putin, care se lăuda cu noile sale rachete capabile să treacă de orice sistem antirachetă american. Nu-i nevoie ca rachetele alea să existe sau să fi intrat în producție, nici măcar nu-i nevoie ca ele să facă ce spune Putin că ar face. Pentru a ridiculiza sistemele Patriot sunt suficiente rachetele Scud, intrate în serviciu în 1957 și modificate constant, astfel încât unele variante sunt folosite și astăzi de către diverse armate sau facțiuni. Dar despre aceste lucruri ați putut citi pe larg în Cațavencii, în ultimul an, și, probabil, veți mai citi. Probabil doar în Cațavencii.
Mai fericiți decât rușii că achiziționăm rachete Patriot de la americani nu pot fi decât americanii. Primii ar avea certitudinea că, în cazul în care ar vrea să atace flancul estic al NATO, ar putea-o face cu rachetele din Războiul Rece, fără cheltuieli prea mari. Ceilalți au certitudinea că o firmă de-a lor, care nu mai făcuse vreo vânzare majoră de prin 2015, a pus mâna pe un contract de patru miliarde de dolari (adică cifra de afaceri pe doi ani), din care a primit deja un sfert fără să livreze nimic.
Fericit este, probabil, și Felix Tătaru, care a obținut contractul de imagine pentru activitatea Raytheon în România, fericiți trebuie să fi fost cei de la HotNews, care au publicat niscaiva advertoriale ale firmei americane, și fericit este, desigur, Klaus Iohannis, care își poate atârna în piept rachetele atunci când defilează prin fața președintelui american sau a ambasadorilor trimiși de acesta la București. Noi, ceilalți, n-avem motive de bucurie, nici de întristare, neapărat, dar mai trist este că nu avem, după unii, nici măcar voie să deschidem gura. Pentru că dacă o deschidem, dacă întrebăm sau ne îndoim de înțelepciunea alegerii, suntem, inevitabili, plătiți de ruși. Ăsta a ajuns argumentul suprem al aplaudacilor care nu au, de fapt, nici un argument.
Cei care se întreabă de când au ajuns “cațavencii” experți în armament, în rachete și achiziții militare au fost, probabil, plecați din țară în ultimii 27 de ani. Căci pe atunci, prin 1991, am început să scriem despre înzestrarea armatei române. Că nu scriem zi de zi, e de înțeles, pentru că nici armata română nu e prea numeroasă și nici înzestrarea ei nu umple prea multe pagini de inventar, dacă nu te apuci să numeri amănunțit izmenele și decorațiile distribuite de Gabriel Oprea.
Contestând deciziile și modul în care au fost luate deciziile de achiziții militare în ultima vreme, nu suntem de partea nici unui partid politic. Până acum, toate partidele politice parlamentare au aplaudat aceste achiziții, le-au votat fără urmă de grijă pentru cheltuirea banului public, pe repede înainte, ba chiar se înghesuie să declare că ele au decis să luăm cutare sau cutare rachetuță. E drept, Iohannis i-a tras pe toți după el în chestia asta, dar nu el a votat în locul lor, nu el s-a ploconit în locul fiecăruia dintre cei aflați la coadă să pupe condurul noului sultan.
Că suntem agenți de influență ruși, că ne luăm banii de la Moscova e o afirmație hilară, dar este exact acel gen de afirmație pe care nu poți s-o negi fără a cădea în penibil. Totuși, la cât de supravegheate sunt de către SRI, DNA și DIICOT, uneori ilegal, conturile tuturor românilor, gândiți-vă că până astăzi ar fi apărut dovezi dacă vreun leu primit de vreunul dintre noi ar fi fost, la origine, rublă.
Ce este fascinant la propagandiști e că, oricât de grijulii ar fi, de-a lungul carierei, tot mai au scăpări. Nu că i-ar împinge cineva de la spate, neapărat, dar simt ei nevoia să-și arate atașamentul față de adevăratele valori etc., etc. Așa face Dan Alexe, încă unul din lunga listă de aplaudaci ai armamentului american, pentru care toți cei ce nu-i împărtășesc entuziasmul sunt oamenii rușilor. Iar în cazul lui e chiar hilar. Să-i acuzi pe unii că sunt plătiți de ruși sau că reprezintă interesele acestora, fără, desigur, să ai și probe, e magnific, în condițiile în care tu însuți ești plătit și de Congresul american, pentru colaborarea cu Radio Europa Liberă, post finanțat integral de instituția anterior amintită. Sigur, nu toți cei îndrăgostiți de rachetele Patriot sunt plătiți de americani, dar Dan Alexe e. Ceea ce nu-l transformă într-un propagandist găunos al intereselor americane. Căci interesele americane sunt bune, spre deosebire de interesele altora. Ale românilor, de exemplu. Cine zice asta? Propaganda.
banii imprumutati se cheltuiesc foarte usor… Daca dadeau de 4 miliarde armament usor la tot romanul eram mai castigati. Se rezolva si problema pensiei decrateilor si mutitudinea de procese civile pe proprietati, problema traficului prin orase,, si cate si mai cate… In plus „inamicul rus” nu s-ar mai gandi la invadarea Ro.