John Weir are, în New York, o firmuliță de consultanță ceva mai specială care furnizează clienților bogați servicii de spionaj corporatist prin operațiuni neortodoxe. Neortodoxe, adică mai pe la marginea moralității principiilor creștine și a legilor din parohia departamentului Fraude Financiare al FBI. Obiectul principal de activitate îl constituie inducerea în eroare a diverșilor antreprenori, prin manipularea lor și a particularităților business–ului lor, pentru influențarea pieței și crearea unui avantaj cui oferă mai mult. Într-un fel, fabricarea de aparențe ca ținta să fie ghidonată să acționeze în sensul dorit de client seamănă destul de mult cu emisiunile posturilor de breaking news gen Fox sau cu realitatea teatrelor de pe Broadway. De exemplu, dacă firma A vrea să preia acțiunile companiei B la un preț scăzut, John și angajații lui pot pune în scenă un mic show pentru un singur telespectator, în care o transmisie TV falsă va crea iluzia că, la știri, acțiunile B sînt în cădere gravă, ca să-l determine pe păcălitul panicat să-și sune brokerii și să vîndă rapid unui A gata pregătit să cumpere la un preț minim. Sau, alt exemplu, dacă firma concurentă a unui producător de pufuleți se pregătește să comercializeze un produs rival, oamenii lui Weir infiltrați în focus grup-ul de testare a produsului joacă într-o foarte scurtă scenetă rolul celor care vomită proba degustată, îndeplinind partea lor din contractul de protejare a profiturilor pufulețarului a cărui cotă de piață era amenințată.
Foarte bun la studiul psihologic și comportamental al individului, John scoate, deci, bani buni, din situațiile pieței, speculînd voracitatea oamenilor de afaceri și dorința unora de a-și elimina concurența cu orice preț. Numai că una dintre schemele sale de băgat în ceață lumea bursei se întoarce împotriva lui, cînd un cineva misterios care comandă tot felul de crime și sinucideri îl vrea neapărat în belea și toate tacticile de dezinformare marcă personală sînt folosite contra sa. Brusc, atras în capcană, omul nostru e pe toate ecranele și în toate emisiunile de știri, acuzat de niște crime pe care nu le-a comis, și pe întreg parcursul cursei de urmărire tocmai lansate pare să aibă doar soarta pionului de sacrificiu într-un complex joc de șah cu oponenți necunoscuți și rezultat incert.
Paranoic un pic peste media serialelor de acțiune cu spioni mai mult sau mai puțin competenți, Rabbit Hole derulează rapid o serie de evenimente neclare cu momente abrupte și twist-uri dese, care, ca să fie cît mai spectaculoase, trag rău de păr logica. Povestea alternează între un prezent confuz și un trecut schițat de flashback-urile copilăriei în care tatăl lui Weir(d), agent secret, s-a sinucis, cică, și puștiul marcat de moartea sa se împrietenește cu un coleg de școală, viitor partener de afaceri. Toți sînt suspecți în serialul ăsta, inclusiv scenariștii. Spionaj industrial, agenți CIA, ruși care vor să preia controlul SUA, manipulînd masele și punînd președinte un om de-al lor, revolte de stradă ale adepților teoriilor conspiraționiste… o întreagă cabală de elemente oculte și senzaționaliste adăugate doar de dragul unui suspans foarte ieftin. Nivelul de credibilitate al acestui serial care frizează pe alocuri ridicolul e egalat doar de cel de naivitate al telespectatorului captiv involuntar, ca într-o căutare a ouălor iepurașului de Paște.
Rabbit Hole, 2023-, thriller cu spioni amatori, creat de Glenn Ficarra și John Requa, opt episoade de 44-56 de minute, difuzat de Paramount+, disponibil pe SkyShowtime.
Scenele repetate cu ciocanul luat din frigider si folosit la bortelirea peretilor din gips-carton (oare una din ele o fi gaura din titlu?) sunt idioate.
Aveam mai multe asteptari de la distributia asta.