Constantin Coandă, tatăl marelui inventator Henri, s-a născut în 1857, la Craiova. De mic a arătat înclinație spre militărie și, chiar dacă n-ar fi arătat, părinții tot la școala militară l-ar fi dat, fiindcă, în acele vremuri agitate, traversate de incertitudine, de holeră și de trupele imperiului rus, era bine să ai o armă și un cal.
A studiat mai întîi în țară, așa că în 1877 se afla în raza de acțiune a Războiului de Independență. A ajuns pe front ca elev al școlii militare, dar a devenit repede profesor de artilerie. Redutele Grivița, Plevna și Rahova ar fi zădărnicit, poate, visul de independență al statelor balcanice dacă obuzele lui Constantin Coandă n-ar fi avut o precizie nemaiîntîlnită la popoarele obișnuite cu arcul. În acel context a apărut, se zice, pentru prima dată, Efectul Coandă. Pînă să însemne „devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe”, Efectul Coandă a fost cunoscut, în limba turcă, prin alt enunț: „Allah să ne apere de ghiulele, că iar am picat în tura ghiaurului nebun!”.
În 1880, cînd tînărul locotenent Coandă nu mai putea îmbrăca un veston fără ca decorațiile să i-l sfîșie, statul român l-a trimis la studii. La Școala Politehnică din Paris a dobîndit o licență în matematici care i-a consolidat reputația de cunoscător al traiectoriei mortale, iar Școala Militară de la Fontainebleau i-a adus o bună înțelegere a relației dintre tun, victoria militară și cariera politică.
Întors la București, Constantin Coandă a început o ascensiune metodică, ajutat de statutul său de erou competent, dar și de generoasa înapoiere a țării. În timp ce avansa în grad cu pasul lui Făt-Frumos, preda matematica la Școala de Poduri și Șosele și la Școala de Artilerie și Geniu. În după-amiezele ploioase, cînd maidanul pe care se jucau copiii devenea impracticabil, Constantin îl verifica pe Henri la teme și descoperea că fiul său avea talent la geometrie. Maiorul Coandă a început să-i cultive viitorului inventator geniul și, în scurtă vreme, adolescentul Henri și-a lăsat profesorul cu gura căscată de admirație și cu lacrimi de mîndrie în ochi.
Constantin Coandă avea să ajungă general de armată, ministru și prim-ministru, avea să participe la Marele Război și să conducă guvernul României la momentul întregirii țării. Pînă atunci, însă, fiul său, Henri, devenise deja celebru.
2.819 vizualizări
Era sa dea coltul in primul atentat cu bomba din parlamentul Romaniei !Bine ca a avut noroc sa sa scape, sa isi erduce fiul inventator !”La 8 decembrie 1920, Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau, au pus la cale un atac terorist cu bombă artizanală plasată în sala Senatului României.Goldstein era șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști, condus de Abraham Grinstein, șeful serviciului de terorism cu sediul la Odessa.Morti in urma exploziei :ministrul justitiei Dumitru Greceanu , episcopul greco-catolic Demetriu Radu ,si senatorul Spirea Gheorghiu , grav raniti au fost C . Coanda presedintele senatului si episcopul ortodox R . Ciorogariu ! Pe vremea aia arabeti umblau cu camilele iar perciunosi cu bombe !Acum au prins miscarea si camilari
După mai mulți ani, ziaristi americani l-au intrebat pe Coandă: „-cum ați reușit să terminati primul avion ?”. Coandă a răspuns: „-Am inceput să scriu. ” -Asa.. deci aveți si talent de scriitor?!!!” -Nuuu, a răspuns Coandă, am inceput sa-i scriu tatălui meu!!!!