Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ipocriții

Zoom Ipocriții

În marea lor înțelepciune și profitând de o inițiativă a societății civile, pornită cumva de la partidulețul Monicăi Macovei, parlamentarii români au decis ca, în campaniile electorale, campaniile să fie plătite de către contribuabili. Cică așa nu se mai fură, dispare corupția, dispar tentațiile, dispar banii negri.

Prima campanie unde cheltuielile electorale au fost decontate de către stat a fost campania pentru alegerile locale din 2016. Atunci, AEP a decontat pentru toate partidele și candidații care s-au calificat pentru asta suma totală de 49.785.032,28 lei.

Pentru campania electorală din toamna lui 2016, decontul total a fost de 42.698.236,32 lei, cea mai mare sumă încasând-o PNL.

La europarlamentare, cheltuielile electorale au explodat. PSD a cheltuit 30.292.536,42 lei. PNL a cheltuit 6.955.019,58 lei. USR a cheltuit 4.669.780,36 lei. PMP a cheltuit 4.448.094,08 lei. Pro România a cheltuit 17.010.750 lei. PLUS a cheltuit 1.523.044,70 lei. Chiar și ALDE, deși nu a reușit să obțină nici un loc de europarlamentar, a cheltuit 7.990.709,50 lei. UDMR nu intră în această socoteală pentru că, nefiind partid, are un alt regim de finanțare.

Cheltuim, așadar, numai pentru decontarea cheltuielilor electorale de la europarlamentare în jur de 70 de milioane de lei. Probabil cea mai scumpă campanie electorală de până acum.

În plus, partidele parlamentare primesc subvenții anuale ce pot ajunge la 0,04% din PIB. În 2019, această sumă va ajunge la peste 400 de milioane de lei, cea mai mare tranșă revenind PSD.

De asemeni, pentru campania prezidențială fiecare partid va putea cheltui până la 25.000 de salarii minime brute.

Se decontează doar sumele cheltuite în perioada campaniei electorale legale, cea care începe cu o lună înainte de turul I al alegerilor. Dar partidele au început deja să spargă banii pentru candidații lor, după cum frumos vedem prin orașele patriei. Căci legea nu interzice, de fapt, o campanie electorală extinsă. Iar dacă tot sunt bani de la buget pentru subvenții, de ce nu?

E inutil să calculăm acum câte spitale sau câți kilometri de autostradă sau câte școli s-ar construi cu banii dați partidelor în acest an electoral. Probabil că s-ar putea face multe. Dar nu se fac. Iar dezmățul de pe pereții orașelor începe să fie din ce în ce mai indecent. În țara în care copiii mor la școală, înecați în fose septice, în țara în care jumătate dintre locuințe au toaleta în fundul curții, zâmbetele de pe mash-uri, afișe și pliante sunt din ce în ce mai sfidătoare.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • De ce e mai coruptă stînga decît dreapta

    4 mai 2021

    Cine a furat mai mult: PDSR-ul lui Ion Iliescu în lungul și înverșunatul lui jaf din anii ’90 sau CDR-ul lui Constantinescu în haotica guvernare din anii 1996-1999? Cine s-a […]

  • Emasculata concepție

    4 mai 2021

    De ce se ratează complet partidele și politicienii așa-zis noi atunci când ajung la putere sau în apropierea ei? E o întrebare pe care uneori nici măcar nu vrem să […]

  • Un stîlpnic, nepereche

    27 aprilie 2021

    Seara trecută am visat că sînt regele Suediei și că-i înmînez premiul Nobel pentru literatură doctorului Ion Vianu, autorul cărții Între violență și compasiune, pe care, citind-o, am simțit că […]

  • Portretul președintelui la tinerețe

    27 aprilie 2021

    Cu ocazia vizitei în Parcul Văcărești, dar și cu alte ocazii, s-a putut observa că, în cei șase ani și ceva de mandat, Klaus Iohannis are, totuși, realizări. Aceste succese […]

  • Niște băieți

    27 aprilie 2021

    Planul Național de Redresare și Reziliență a fost un test tardiv pentru competența Guvernului Orban. Pe vremea aceea, ministru al Fondurilor Europene era Marcel Boloș. Economist și informatician, avea o […]