Cum ajunseseră cei trei zombie în clădirea Băncii Naționale nimeni n-ar fi putut să spună. Poate pentru că nimănui nu-i păsa cu adevărat de ce se întîmpla în jur. Poate pentru că toți erau ocupați să mimeze competența. Sau poate pentru că încă trei moși în costume din alea bune, de înmormîntare, nu mai mirau pe nimeni. De fapt, erau cît se poate de naturale.
–Băieți, să-nvii eu dacă n-am nimerit bine aici! exclamă destul de mitocănește primul zombie.
–De ce zici asta? întrebă al doilea în timp ce frunzărea, aparent distrat, un teanc imens de hîrtii.
–Uită-te cîtă lume e în jur. Și par pașnici. Putem supraviețui…
–Noi putem cel mult subzista, incultule! îl corectă al doilea.
–Bine, putem subzista, fie. Uită-te și tu, creier cît vezi cu ochii!
–Teoretic poate, zise al doilea. Practic, însă, cred că vom face foamea pe aici.
–Exagerezi, interveni al treilea.
–Din contra, simplific. M-am uitat puțin peste rapoartele astea despre politicile BNR și starea economiei.
–Așa e, uitasem că tu nu poți să mănînci fără să citești, mormăi primul. Uite-așa te faci cît dulapul.
–E totuși preferabil decît să nu poți citi fără să mănînci, filosofă al doilea.
–Ce vrei să zici? Silueta mea e ireproșabilă! protestă al treilea.
–Fix asta voiam să zic, fu de acord al doilea. Dar să revenim. Deci: te uiți ce s-a întîmplat în România în ultimii 30 de ani și înțelegi una din două: fie în BNR s-a lucrat cinstit, și atunci devine clar că vom muri de foame, fie s-a lucrat ticălos, pardon, cinstit alternativ, și atunci am muri de toxiinfecție alimentară.
–Hai, mă, că n-o fi chiar așa de rău, zise al treilea.
–Da, poate ne dă doar o diaree sau ceva… adăugă primul.
–E interesant de observat că nici unul dintre voi nu s-a gîndit că ar putea fi vorba de cinste în cazul BNR, mustăci al doilea.
–E la fel de interesant cum de tu insiști să te dai mereu cel mai deștept dintre voi, mîrîi vag enervat primul.
–E natural, sînt decanul de vîrstă.
–Dacă tot ai adus vorba, explică-ne și nouă cum vine asta cu decanul de vîrstă la zombie? Se ia după vîrsta la care ai murit sau după indicele de ortac?
–Indicele de ce?
–De ortac. De cît ai stat în subteran.
–Ce idee absurdă!
–De ce absurdă, e vorba de experiență de viață!
–De neviață, ignorantule!
–Ce să spun, de parcă la suprafață ar avea parte amărîții ăștia de ceva mai bun. Și noi, și ei avem aceleași probleme cu viermii. Diferența e că viermii noștri măcar împart aceleași condiții cu noi, pe cînd viermii lor… mai apucă să zică primul zombie și se opri brusc, cu privirea întinsă acuzator spre Palatul Parlamentului. Și puțin și spre sediul SRI, dar numai pentru că era un pic șpanchi.
–M-a tras curentul și am rămas cu gîtul înțepenit, explică el în final. Vă rog să nu interpretați greșit poziția mea în povestea asta.
–Așa este, mai bine să abordăm problema de la sursă, spuse sapiențial al doilea.
–Care sursă?
–Sursa Manole, mai poate fi altă sursă aici?
Cei trei zombie se priviră suspicioși. Parcă ar fi rîs, parcă ar fi plîns, așa că fiecare dintre expresiile lor luă drept exemplu practica tipică într-un templu de contabili și făcu media, rezultatul fiind un soi de dezgust vag amuzat. Deci era bine, așa cum e întotdeauna în România.
Poate e de interes sa impartasesc cat am rata la un credit ipotecar pe 30 de ani pentru un apartament cu doua camere, luat prin prima casa in 2010, scadenta urmatoare in sept 2023, credit de 56500 eur, cu aprox 5000 eur depusi in avans. Este in total 335.97 eur din care 237.35 eur dobanda si rata principal 98.62 eur. Mai sunt ramasi de plata 38.608.62 Eur. Am fost vanduti, suntem sclavi, si vom fi sclavi toata viata daca nu vom face ceva in acest sens.