–Salve, băștinașule, eu sînt Xerxe, regele tuturor perșilor, de la mezi la ionieni și de la egipteni la armeni!
–Salve, Xerxe, eu sînt Leonida, regele spartanilor și doar atît. Nu mă înțelege greșit, nu este vorba de lipsă de ambiție, pur și simplu ne place să fim rasiști cu alți oameni albi care nu sînt ca noi.
–Imaginează-ți cît de ridicol ar fi ca voi, cu atitudinea asta retrogradă, să ajungeți peste secole simbolul salvatorilor democrației și civilizației.
–Într-adevăr, dacă aș ști să rîd, aș face-o în hohote. Da’ de ce spui că e retrogradă?
–Hai, bre, chiar ai nevoie de explicații? Ai trăit în pădure?
–În primii zece ani de armată, da, dar nu văd ce relevanță are asta.
–Leonido, fii serios. Nu poți să te declari cetățean civilizat și să mai susții asemenea idei stupide. Sîntem totuși în anul curent 480 înaintea erei noastre!
–Înaintea erei noastre? Cum vine asta?
–Am zis și eu așa, ca să nu-ți ofensez sentimentele religioase. Dacă vrei mai clar, uite: e 480 înainte de nașterea lui Hristos.
– Stai să văd dacă am înțeles bine: trebuie să spui „înaintea erei noastre“ și nu „înainte de Hristos“, să nu se ofenseze cumva oamenii care trăiesc într-un timp împărțit în funcție de apariția lui Hristos?
–Da, așa este corect!
–Și mai ziceai de mine că am idei stupide.
–Ai o problemă cu faptul că oferim alternative?
–Nicidecum, spartanii sînt mari fani ai alternativelor. „Să vii pe scut sau sub scut“, „Mergi sau crapă“, „A fi sau a nu“, „Eleftheria i thanatos“ („Libertate sau moarte“).
–Băi, serios, toate alternativele voastre sînt cam morbide…
–Să mori tu că-s morbide?
–În fine, să trecem. Sînteți foarte inclusivi cu alternativele. Ei, și-atunci?
–Și-atunci zic că lumea n-ar muri dacă nu s-ar grăbi să se ofenseze din orice moft.
–Uite, vezi, asta e problema ta, Leonida: nu înțelegi ce înseamnă să te sacrifici ca să devii martir al unei cauze.
–Da, probabil că așa e. În fine, și acum ce vrei?
–Aș vrea să văd puțin din ospitalitatea aia grecească. Sincer să fiu, sînt dezamăgit: cînd am auzit că sîntem așteptați la Termopile trăgeam nadejde la ceva mai mult…
–De ce? Nu văd ce treabă are Termopile cu pretențiile tale absurde de-a avea o industrie a ospitalității în plină epocă a fierului.
–Grecește, Oedip, vorbești? Termo-pile, da? Înseamnă literalmente „Porțile fierbinți“! E de bun-simț să te aștepți să fii întîmpinat cu toată căldura!
–Ești tu incult, le zice Termopile pentru că ne arde în suflet dragostea de libertate. De aceea ne-am și adunat aici, cîtă frunză, cîtă iarbă! declamă Leonida dramatic.
–Ceea ce pentru o țară cu trei capre la două fire de iarbă sună foarte impresionant, fu de acord Xerxe. Da’ sînteți numai 300!
–Nu contează. Pe aici nu se trece!
–Leonida, acum te crezi Eremia Grigorescu? Calmează-te, omule, nu sîntem la Mărășești!
–Nu vreau!!!!!!
–Și atunci ce vrei, soro? Să facem rivuluție, bătălie mare?
–Propui altceva?
–Uite, hai să decidem soarta Greciei ca-ntre gentlemeni. Poker pe dezbrăcate?
–Sigur, ție îți convine, da’ eu am venit la luptă doar în hiloți.
–Știi ce? Hai să jucăm Grecia la table, coane!
–NU MĂ COMPARA CU UN PERSONAJ RIDICOL! Dar da, de acord. Da’ să nu dureze mult, că mă așteaptă regina Efimița cu masa.
1 comentariu