– Și acum să începem Jocurile Olimpice, această sărbătoare a ambiției, performanței și determinării.
– Da, și să nu uităm că există și oameni determinați să fie gay!
– Bine dar…
– Unii chiar fac performanță, da?
– Bine, dar ne-am adunat să vorbim și să vedem sportivi.
– Dintre care unii sînt gay!
– Foarte curajos din partea lor, dar hai să ne concetram pe meritocrație, pentru că e vorba de ani de muncă și dedicație, talent și dăruire ca să ajungi…
– Să fii gay!
– Eu credeam că te naști așa.
– Și ce, talentat la un sport nu te naști? E același lucru! Sport, deci gay!
– Așa e, hai să echivalăm dragostea de-a face performanță cu dragostea de-a face sex în…
–Nu fi nesimțit! Dragostea e dragoste, da?
– De acord, da’ putea și băiatul ăla care a regizat spectacolul de deschidere să-și țină obsesiile sexuale acasă și să facă totuși ceva frumos…
– Niște bărboși în rochii reprezintă ceva frumos!
– Și gustul de bilă este un rafinament culinar printre inițiați, dar aș fi preferat ceva mai plebeu.
– Să nu îndrăznești să-l critici pe creatorul acestui show!
– De ce nu?
–E g*y. Pur și simplu, n-ai voie!
– De ce ai scris gay cenzurat?
– Nu știam dacă am dreptul să pronunț acest cuvînt, eu nefiind parte din această comunitate.
– Așa e, hai mai bine să-i spunem „cuvîntul cu g“.
– Da! Adică nu. Dacă vor considera că e jignitor?
– Evident că o asemenea eschivă puerilă e jignitoare pentru orice om civilizat și care e capabil să înțeleagă cînd un cuvînt e folosit ca insultă și cînd nu.
– Nu, mă refeream la altceva.
– La ce?
– Nu e OK să zic. Trebuie să înțelegi singur.
– Înțeleg că nu poți purta o conversație rațională, dar fie. E jignitor pentru că există deja „cuvîntul cu n“ și nu e OK să asociem două minorități cu o istorie de discriminare pentru că…
– În nici un caz pentru că și unii, și alții ar considera asocierea jignitoare, deci să trecem la altă presupunere.
– Bine, atunci e din cauză că „termenul cu g“ ar putea fi confundat cu alt cuvînt, făcut celebru de turnătorul Petrov și care reprezintă o insultă pentru membrii comunității?
– Da, hai să zicem.
– Bine, nu mai spunem gay, spunem „cuvîntul cu ghe“.
–Ești nebun, vrei să-i ofensezi pe toți ăia care au traume de la culegerile lui Gheba?
–Atunci hai să nu-i mai spunem deloc. Să pretindem că de fapt nici nu există.
–Asta e calea progresului și civilizației pe care noi o propunem.
–Și, în definitiv, scena aia era de așteptat, ce pretenții poți să ai dacă spui „Trebuie să faci un spectacol pentru un eveniment recurent, în cadrul căruia tineri foarte diverși mărșăluiesc fluturînd foarte multe steaguri colorate. A, și trebuie să fie clar că se află în țara iubitorilor de baguette“?
Istorii corecte politic, primul volum care se identifică drept I poate fi comandat aici 🙂
