Muncind cot la cot cu otrava

Nu o să găsiți știri despre asta. În marea de ”antreprenori” și de ”oameni cu inițiativă” care se plâng că românii nu muncesc nu e loc – și dă și urât – de oameni care muncesc în condiții de rahat pe bani de nimic.

Iar câteodată acești oameni mai și câștigă.

E vorba de cazul muncitorilor de la ASO Cromsteel Târgoviște, o companie din Italia, care au intrat în grevă și care, după trei săptămâni, și-au atins scopul: au primit salarii mai mari, sporuri și condiții de muncă mai bune.

Ceea ce se petrecea însă la ASO Cromsteel ținea de domeniul filmelor horror. Așa sună povestea liderului de sindicat: „Ştiţi că atunci când se sparge un termometru într-o cameră, trebuie să iei anumite măsuri şi foarte repede, pentru că mercurul din el este foarte toxic. Imaginaţi-vă că, pentru oamenii ăştia, mercurul curge în jgheaburi lângă ei şi uneori mai cade şi pe jos, la picioare, iar de cromul hexavalent, ce să mai zic?! Oamenii sunt într-o otravă continuă. Sunt vapori care se răspândesc peste tot, iar îmbolnăvirile sunt grave“. Sunt vorbele lui Nicolae Dragodănescu.

Salariul mediu al muncitorilor din fabrică era de 1.300 lei. Dar, hrăniți cu discursul care circulă fără jenă în societatea nastră, managerii se adresau muncitorilor după cum urmează: „Li se spune că sunt nesimţiţi, că sunt puturoşi, că sunt analfabeţi şi că sunt leneşi. Nu li se dă nimic în afară de promisiuni, iar oamenii sunt bulversaţi şi mulţi dintre ei suferă îmbolnăviri cronice”. Nu sunt cuvintele unui lider de sindicat care ”bagă în ele”, ci, foarte probabil, ale unui lider de sindicat care a pus lucrurile în mișcare târziu, după multe dezamăgiri și multe umilințe.

E o mare durere în societatea asta a tâmpiților că există, dom’le, unii care nu muncesc. Mare parte a acestei dureri e născută de frustrarea că muncesc pe puțin, muncesc mult, ba îi mai și umilește șeful. Ei bine, cum să nu ai atunci, atât de natural, pornirea de-a muri de gât cu cel care ”stă pe banii tăi” în loc să intre și el în caruselul umilințelor?