Habar n-am cum se aplică în alte domenii sloganul cu „ţara tuturor posibilităţilor“, dar, în cazul rubricii de faţă, Unchiul Sam ţine fruntea sus: orice coţcărie e posibilă. Dar să vedem ce vă aşteaptă:
– Nu-l credeţi pe ochelarist: Vă plimbaţi liniştit cînd un ameţit se izbeşte în dumneavoastră, îşi scapă ochelarii pe jos şi cere, revoltat, daune. Licitaţia începe de la 20 $ şi scade uşor cu cîte 5 $ după fiecare refuz. În final, cînd micul coţcar mă ameninţa cu poliţia (sigur că da), i-am propus un tîrg: „Îţi dau 1 $ dacă latri frumos. Primeşti?“. N-a vrut. Deci nu doar românii sînt nişte puturoşi.
– Rapperii care ştiu să scrie: Time Square, Union Square sau OriceAltSquare au doza lor de artişti aspiranţi. Aţi intrat în vorbă cu unul şi i-aţi spus cum vă cheamă? Super, v-a semnat deja un CD home-made pe care bunul-simţ vă obligă acum să-l cumpăraţi. Fie îl puneţi jos (cîntăreţul sigur nu-l primeşte înapoi), fie plătiţi cu bani de Monopoly. Satisfacţie garantată.
– Empire State Building: E o experienţa plăcută doar pentru nostalgicii cozii la lapte. Cu diferenţa că rîndul comunist era de multe ori pe gratis, pe cînd cozile de faţă costă bani frumoşi. Dacă totuşi ţineţi musai să pierdeţi o zi cu aşa ceva, veţi fi fericiţi cînd ajungeţi sus: e aşa de aglomerat că nu veţi vedea mai nimic. Vreţi panoramă? Încercaţi huiduma din Rockefeller Plaza.
– Teledonul de la miezul nopţii: E noaptea tîrziu sau dimineaţa devreme şi dormiţi dus în camera de hotel? Atunci e momentul perfect să fiţi sunat de la recepţie pentru o problemă urgentă legată de card. N-aţi putea să le daţi din nou toate datele? Ba da, că sînteţi chior de somn şi cu logica în ralanti. Altfel, v-aţi putea întreba de ce le trebuie cardul cînd aţi plătit cash, cine ar fi atît de tîmpit să-şi deranjeze clienţii cînd dorm şi, cel mai important, nu-i aşa că vă sună, de fapt, nişte coţcari?
Parca-mi vine sa cred ca personajele respective au fost in schimb de experienta in Romania.Sau v-ati intilnit pe acolo cu niste conationali deghizati in americani.