Probabil că prin aceste cuvinte ar descrie Marian Vanghelie ce se întâmplă acum.
Observ două atitudini la oamenii noștri politici în aceste zile.
Sunt unii care aproape că dispar, fizic, molecular, din pricina fricii. Li se citește, scris cu litere de-un metru, teama în ochi. Și strâng atât de tare din cur că își dizlocă șoldurile. Au privirea pierdută a Mariei Grapini când i se explică folosirea liniuței despărțitoare.
Însă, în același timp, așa loviți în cap și amețiți cum sunt, se agită, aleargă, promit orice: facem reformă, ne jurăm pe roșu, schimbăm lumea, devenim oameni de treabă, ne îmbrăcăm de la second-hand, stăm la colț pe coji de nucă.
În sinea lor se consideră niște oameni onești: dom’le, am zis și noi să facem un ban și uite în ce nenorocire ne-am trezit
Știu și ei foarte bine că au intrat în politică pentru furt și trafic de influență, dar ăsta e mersul lumii, așa au văzut și ei la alții. Acuma, nu-i așa, li se pare nedrept ca ei să pătimească pentru toți. E, pe undeva, poziția pe care o are Elena Udrea legat de DNA: fraților, am furat și am mâncat împreună, iar acuma doar eu plătesc?…
Și mai sunt ceilalți politicieni… cei care se uită cu regret, ceva gen: băăă, ce nașpa, gata, s-a supt treaba cu politica, s-au prins fraierii!
Exact ca unul care a făcut bani cu alba-neagra vreo douăzeci de ani și acum își dă seama că “Da, cam asta a fost, dacă vreau să prostesc oamenii trebuie să găsesc altceva, cu alba-neagra nu mai ține!”.
Ăștia nu sunt atât de speriați ca ceilalți, pentru că au făcut deja niște bani buni până acum, au conturi în cele străinătățuri, au mașini și case de vacanțe. Ca să zic așa, doar DNA-ul le-ar putea deranja viitorul, nu foamea sau lipsa unui loc de muncă.
Mă rog, ar mai fi și o a treia categorie de oameni politici în aceste zile: domnul Iohannis. Domnul Iohannis care crede că, în sfârșit, a învins.
A trecut o săptămână de la începutul protestelor și președintele tot nu înțelege că, de fapt, în stradă nu s-au organizat sărbători cu ocazia împlinirii unui an de la alegerile prezidențiale.
Da, dar tot asteapta petrecerea surpriza de la Oprea. Apropo, vi-l imaginati pe Oprea iesind de dupa perdeaua ignifugata si … surprise!!!