Un om are probleme medicale. Din nefericire pentru el, omul e vedetă, așa că presa de cacao stă cu ochii pe el ca pe butelie. Nu mai contează că e într-un moment mai prost al vieții sau că e sub tratament medical. Hienele transmit informație după informație, substituind dreptului la viață privată marota unui interes public atât de tras de păr că riscă să semene cu numele de scenă al artistului. Situația medicală e trecută în subsidiar, ba chiar e ambalată în hârtie senzațională. Omul e vedetă, persoană publică, așa că dacă e bolnav avem și noi dreptul la boala lui, să o vedem, să o prezentăm, să o disecăm în piața publică. Ba chiar să ne urcăm pe un piedestal al moralei, în timp ce criticăm alegerile de viață ale omului.
Artistul a fost reținut de polițiștii și luat pe sus în plină stradă. Artistul a vrut să fugă, dar polițiștii l-au încătușat și l-au dus înapoi la spital. Rapper-ul era posibil sub influența substanțelor și-și provocase o rană. Noi imagini cu artistul reținut de poliție. Artistul a fost dus la secția de psihiatrie.
Poate să-ți placă sau să nu-ți placă Cheloo, să îl admiri pentru versuri și inteligența incontestabilă, să-l critici pentru vulgaritate, grobianism sau homofobie. Poți să-l admiri sau să-l critici pentru că în mai toată cariera lui a împins dreptul la liberă exprimare până la limita dintre tolerabil și abject, însă n-ai cum să folosești asta ca argument pentru a-i diseca boala și a i-o toca pe altarul audiențelor. Faptul că omul, altfel artist, folosește cuvinte obscene în piese nu justifică nicicum obscenitatea mass-media. O mass-media care e, fără dubiu, bolnavă și-ar merita și ea internată puțin.
