Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Orizonturi portocalii – episodul 20 –

Zoom Orizonturi portocalii – episodul 20 –

Mamadou era în direct la Antena 3 de o jumătate de oră deja, vorbind în numele lui Vasile Blaga. Știa destul despre Traian Băsescu încât să umple timpul. Din ce-i mai povestise Vameșul, din ce citise în memoriile acestuia, atunci când i le rescria. Și ce nu știa direct, mai înflorea el, bazându-se pe informațiile culese din presa românească. Trebuia, totuși, să fie atent. Nu pentru că l-ar fi interesat prea mult ce se întâmpla în România dacă el se apuca să toarne gogoși despre faptele Tiranului, ci pentru că multe dintre firele poveștilor duceau la Elena Udrea. Informațiile astea nu le găsise în memoriile lui Blaga și nici nu i le povestise acesta, sub influența palincii, le avea din presă și de la niște colegi din serviciile secrete senegaleze, care se ocupau de România și de Europa de Est. Problema era că nu putea să spună nimic de rău despre Elena Udrea, pentru că l-ar fi scalpat de viu Buldogul când se trezea, dacă ar fi auzit. Or, Gâdea și Ciuvică insistau pe vinovăția Elenei Udrea, pe implicarea ei în afacerile regimului și tot așa. Îl tot întrerupeau și băgau bățul prin gard, doar-doar or smulge ceva compromițător de la el. Mamadou simțea că nu va mai rezista mult, așa că se hotărî să mai scurteze prezența în emisiune.

– Domnule Gâdea, dacă îmi permiteți, eu m-aș cam retrage.

– Vai, domnule Blaga, dar suntem de-abia la început, poporul trebuie să știe cine i-a fost președinte în toți anii aceștia! Vă rog să mai stați!

– Nu, nu, înțelegeți-mă și pe mine. În plus, nu vreau să vă stric desfășurătorul, știu că aveți pregătit momentul ăla frumos cu măștile…

– Ce? De unde știți asta?

– Ooops… Nu era voie să spun? Adică telespectatorii nu știu că l-ați mascat pe…

– Domnule Blaga, opriți-vă! Este o surpriză a emisiunii noastre, a acestei ediții speciale, și nu vreau să stricați munca mea și a colegilor mei. Deci vă rog să opriți acum orice dezvăluire!

– Bine, opresc. Asta și ziceam, că m-aș cam opri în seara asta, m-aș cam retrage.

– Aaaa, nu, nu. Să continuăm despre Tiran, dar să nu vorbim despre surprize.

– Nu putem să continuăm cu dezvăluirile despre un aspect și să nu facem dezvăluiri complete. Deci alegeți, domnule Gâdea: ori spun tot ce știu, ori ne oprim pentru seara asta și continuăm în serile următoare.

– Domnule Blaga, se băgă în vorbă și Ciuvică, eu spun să nu ne șantajați dumneavoastră pe noi, că aici nu suntem în Modrogan, să faceți din astea, șmecherii din astea…

– Da, domnule Ciuvică? Ia explicați-mi dumneavoastră unde suntem și ce am voie să fac. Chiar vă rog!

– Păi, domnule Blaga, în primul rând să nu uitați cine și cum. Atât am de zis, sigur că înțelegeți dumneavoastră.

– Nu mă înnebuni, măi Ciuvică! Cine și cum? Vrei să spun și eu cine și cum și cât? Domnu’ Gâdea, pot să spun cine și cum și cât? Mai ales cât? Că văd că domnul Ciuvică e avântat, așa…

– Domnilor, domnilor, să nu ne certăm între noi, oamenii de bine, care dorim un singur lucru: eliberarea țărișoarei de sub jugul băsist. Domnule Ciuvică, liniștiți-vă, vă rog! Domnule Blaga, aveți dreptate, poate e mai bine să ne oprim în seara aceasta. Dar vom reveni mâine seară, cu dezvăluiri și mai interesante. Solo spot și revenim.

În timp ce dădea să închidă telefonul, Mamadou îl mai auzi pe Ciuvică:

– Da’ mai dă-l în pizda mă-sii de gras, măi, Mihai! Face el ordine cu noi? Păi ce, uită că noi i-am plătit tot?

– Care noi, băi, Mugurele, că mă și enervezi? Noi? Ai plătit tu ceva? Dom’ Profesor a plătit, așa că mai vezi-ți și tu lungul nasului. Nu e „noi“. Hai, gata, că te spun lu’ Dom’ Profesor și rămâi fără bani și luna asta…

„Măr rog“, își spuse Mamadou, „problemele lor, nu mă interesează pe mine. Bine că l-am scos onorabil pe mon Douanier și n-am băgat-o în belea nici pe draga lui Elena dragă…“

– Mamadou, se auzi vocea vioaie a lui Vasile Blaga, ce fac ăia de la televiziune? Nu mai sună? Că am ațipit și eu două-trei minute, cred. Mai durează mult până sună? Au zis că un sfert de oră și cred că a cam trecut timpul.

– Aaaa, mon Douanier… Ăăăă, vă simțiți bine?

– Mă simt excepțional, Mamadou, sunt în plină formă. Dar de ce întrebi?

– Păi, cum să vă spun, mon Douanier, dar ați vorbit deja la televiziune.

– Ei, na? Ce-am făcut? Am vorbit la televiziune? Când?

– Acum vreo oră.

– Pă bune?

– Pă bune, mon Douanier, pă bune.

– ’Ai, să-mi bag picioarele. Și ce am zis?

– A fost bine, mon Douanier. A fost perfect, sunteți un erou.

– I-am umflat mufa lu’ chelios? L-am spart pe chiorete?

– Da și da, mon Douanier. Magistral ați fost.

– Off, bine. Bine că am fost magistral. Sper să mă fi urmărit și draga mea Elena dragă. Ia mai adu-mi o palincă, te rog, că vreau să sărbătoresc.

Mamadou se duse să îndeplinească ordinul Buldogului, în timp ce acesta admira oceanul și mormăia fericit: „Normal că am fost un erou, normal. Ah, încă două-trei emisiuni din astea și l-am scos din istorie pe ticălos. Să nu uit, mâine, să-l sun pe Liiceanu, să discut despre publicarea memoriilor mele la Humanitas. Cred că vreau ca prefața să mi-o scrie filosoful ăla comunist. Șora, parcă. Nu, Șora e ciudata aia de la 22. Pora îl cheamă pe filosof. Mă rog, nici nu contează, poate să scrie prefața și Pleșu sau Patapievici. Am timp până mâine să mă hotărăsc. Magistral am fost, magistral. ce i-am dat-o nenorocitului…“

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Un vaccin la îndemîna oricui

    24 noiembrie 2020

    Patriarhii ortodocși care și-au dat singuri cu cădelnița-n coaie după ce au afirmat că virusul liliacului chinezesc, nefiind creștin, nu are ce căuta în biserică au acum un bun prilej […]

  • Pfizer președinte

    24 noiembrie 2020

    Nu mai sînt paturi la ATI. O spun medicii, o spune presa, o spun pacienții care se agață de viață pe holuri. Ba sînt, spun Orban și Tătaru, care nu […]

  • Cățeii pandemiei

    24 noiembrie 2020

    S-au umplut orașele, în principal, de căței, de obicei de talie mică, abandonați. Mulți sunt câini din acele rase incerte, pe care, pe întuneric, i-au putea confunda cu o pisică, […]

  • Împărat și proletar (Scrisoarea a IV-a, către prieteni)

    17 noiembrie 2020

    Străbunica mea Iulica Bonțideanu, greco-catolică din comuna Soareș, de lîngă Bobîlna, care a dormit toată viața cu capul pe Biblie pînă la vîrsta de 101 ani, avea obiceiul de a […]

  • Poporul fără ardere internă

    17 noiembrie 2020

    Iohannis a risipit un mandat de cinci ani învățînd să citească din prompter și numărînd plopii de două ori pe săptămînă pe drumul spre Sibiu, dar putea să recupereze în […]