Cel mai mult nu te enervează atât mizeria făcută de unul ca Popa, de la Educație, cât motivațiile pe care ți le servește după asta. E ca și cum i-ai reclama unui chelner că friptura de pui e rece, iar el îți zice că și aia de porc e rece, așa că nu-i nici o problemă.
Valentin Popa spune că a tăiat locuri de la cele mai mari universități pentru că mediul universitar nu este cuplat la piața muncii, nu are contact deci cu realitatea economică, nu produce pentru comunitate, cum s-ar zice. Universitatea din Suceava, în schimb, universitate unde a fost rector Popa, a primit mai multe locuri de la stat. O minimă documentare și afli că, la Suceava, la Geografie erau 51 de locuri, dar s-au ocupat doar 22, iar la Geografia turismului, din 81, doar 37 s-au ocupat. Exemplele pot continua – per ansamblu, Facultatea de Istorie și Geografie a fost ”ocupată” doar pe jumătate, printre ”ocupați” fiind și forțe universitare din Republica Moldova.
Dar, cum spuneam, în asta constă greața explicației servite de ministrul Popa. La fel de bine, Popa ne-ar fi putut spune că sunt mai puține locuri la București și la Cluj pentru că un zimbru din rezervația de zimbri e ușor stricat la stomac.
Popa se bazează în decizia luată – acum facem pe proștii și mergem pe firul jetului său de gândire – pe mai multe documente: ”Numeroase studii și analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparțineau științelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017)”.
E halucinantă combinația dintre un raport al Curții de Conturi și proiectul România Educată, care înseamnă câteva vizite făcute de Iohannis prin țară și multă gargară de genul ”reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.”
Și, deci, uite-așa, injectându-și niște Curte de Conturi și niște Românie Educată în piftia dintre urechi, ministrul Pop a reformat educația din România. Dacă cine își imaginează că prin tăierea unor locuri într-o parte și înmulțirea locurilor în altă parte tocmai s-a cuplat Educația din România la piața muncii, wow, înseamnă că îl merităm pe Popa.
Și încă ceva: să ne mai slăbească cu piața muncii. Și, oricum, e atât de jegos s-auzi din gura unui ilustru agramat cum e ministrul nostru că face o reformă care ar avea vreo legătură cu competența.
Uite, un lucru de reformat în Educație: să nu mai ajungă toți agramații rectori sau miniștri.
1.428 de vizualizări
