„Delta Dunării este un loc mirific pentru cei care vin în vizită. Delta Dunării este locul în care și din care trăiesc localnicii, oamenii locului, dar mai este mult mai mult de spus despre Delta Dunării…“ Așa grăit-a Klaus Iohannis săptămâna trecută, când mima că vizitează Delta Dunării.
Căci, de fapt, președintele României nici măcar nu s-a ostenit să meargă cu adevărat în Deltă.
Președintele Klaus Iohannis s-a deplasat,
pe 1 septembrie 2023, până la Tulcea, municipiul condus de către un primar PNL, Ștefan Ilie, care mai este și președinte al filialei județene a partidului. Pentru primar, vizita prezidențială este cea mai mare realizare politică a carierei și, de asemeni, cea mai mare realizare edilitară, administrativă, investițională etc. Pentru Delta Dunării, vizita lui Klaus Iohannis nici măcar nu a existat decât la televizor.
Pentru că Excelența Sa, președintele nostru, nu s-a ostenit să viziteze, de data asta, nici măcar un centimetru pătrat din adevărata Deltă.
Pe 1 septembrie, când este ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării, Klaus Iohannis și-a deplasat ego-ul masiv până la ieșirea din municipiul Tulcea, acolo unde, cu fonduri europene, fosta mlaștină a Zăganului a fost transformată în „mini-deltă turistică“. Nu înțelegeți prin asta că s-ar fi reprodus în miniatură vărsarea fluviului în Marea Neagră, prin trei brațe, ceea ce și justifică denumirea de deltă. Nu, este vorba despre o baltă nu exagerat de adâncă, înconjurată de un dig de pământ de aproximativ nouă kilometri lungime, pe care Primăria vrea să amenajeze cu fonduri împrumutate în cadrul PNRR o pistă de biciclete în valoare de două milioane de euro. În balta cu pricina nu se întâmplă nimic, cu excepția faptului că apa ploii aduce de pe terenurile agricole din împrejurimi tonele de îngrășăminte chimice folosite ilegal de către agricultorii zonei. După reamenajarea zonei, care devenise o certă sursă de infecție, după dragarea mlaștinii, natura, nestingherită, a luat în stăpânire locul, întinzându-și vegetația pe toate bucățile de pământ disponibile. Pe măsură ce a crescut stuful au început să apară păsările. Nu și peștii, care nu pot parcurge pe propriile picioare cei câțiva kilometri care separă „mini-delta“ de Dunăre. Printre oamenii locului, localnicii care trăiesc în și din mini-deltă, umblă o legendă: se spune că ar fi fost văzut, la ceas de seară, un om care a reușit să pescuiască un pește din fosta mlaștină Zăgan. Dar la fel de bine se poate să nu fi fost un pește, ci doar vreun galoș de-al lui Sasquatch, care și l-ar fi pierdut într-una dintre miticele sale peregrinări de-a lungul și de-a latul Pământului.
Lângă mini-delta turistică,
la câțiva pași de drumul care duce spre Mahmudia, Murighiol și Dunavăț, se află o altă făcătură ridicată din bani europeni: satul pescăresc tradițional, o încercare penibilă de muzeu al satului deltaic. Alte câteva milioane de euro au fost cheltuite pentru a se construi niște case a căror tencuială s-a coșcovit la prima ploaie, case în care s-a introdus mobilier de la Dedeman, mimându-se atât de prost tradiția și moștenirea culturală a populațiilor din Deltă, încât deloc numeroșii turiști care vizitează satul pescăresc nici măcar nu sunt lăsați să pătrundă în respectivele case, de rușine.
Ei bine, în acel pseudo-sat pescăresc a descins președintele nostru, petrecându-și ceva timp în interiorul unui restaurant care vede turiști doar în cadrul programelor speciale prin care agenții de turism din întreaga țară îi trimit pe cei mai naivi dintre clienții lor pentru a fi pedepsiți exemplar prin expunerea la ridicol.
Din restaurantul aferent satului pescăresc tradițional, președintele, însoțit de autoritățile locale, a fost transportat pe cale terestră spre cealaltă ieșire din Tulcea, pe drumul care duce înspre Galați și Brăila. Acolo, sub privirile atente și îngrijorate ale camerelor de filmat, președintele a fost îmbarcat pe un catamaran răpciugos și a dat o tură scurtă în complexul lacustru Somova-Parcheș, compus din lacul Gorgonel, lacul Rotundu, gârla Somova, lacul Parcheș, ghiolul Morun, lacul Ciorciovata, lacul Babele, lacul Petica, lacul Somova, lacul Câsla și lacul Gâsca. Acest complex lacustru, destul de restrâns ca dimensiuni, nu comunică deloc cu Dunărea, nu face parte, practic, din Delta Dunării și se află la extremitatea sud-vestică a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
În realitate, președintele României a vorbit națiunii despre Delta Dunării fără a pune piciorul în ea și fără ca măcar să plutească pe ape prin Deltă. Practic, am asistat la o mistificare în interiorul unei mistificări. La fel de bine, președintele ar fi putut merge în așa-zisa Deltă Văcărești, să se dea cu barca, pentru că ar fi aflat despre problemele Deltei exact cât a aflat și din această vizită mimată într-o falsă Deltă a Dunării.
„Contribuția mea constă în faptul că am venit aici
și am atras atenția asupra acestor chestiuni, că am discutat cu autoritățile centrale și locale, iar soluțiile foarte concrete o să le prezinte ministerul, județul, Primăria, administratorul Deltei atunci când se pun în practică“, a spus Klaus Iohannis atunci când presa l-a întrebat care a fost, în cei nouă ani de mandat, contribuția sa la găsirea unor soluții pentru problemele din Delta Dunării. Atât de complex și de încărcat este programul prezidențial, în general, încât în cadrul fake-vizitei în Deltă, întâi-stătătorul de la Cotroceni nici măcar nu a avut timp să mimeze discuții cu reprezentanții oamenilor locului, ai localnicilor. Cu excepția primarului Tulcei, care, de fapt, este din Luncavița (unde a fost primar 16 ani până în 2020), un sat aflat la mai bine de 50 de kilometri de Deltă, Klaus Iohannis nu s-a întâlnit cu nimeni care locuiește cu adevărat în Delta Dunării. Nici un primar, nici un reprezentant al minorităților, nici un pescar adevărat, cu nimeni altcineva decât cu câteva mărimi locale alese pe sprânceană.
De unde să știe președintele care sunt problemele Deltei și cum să contribuie dânsul la rezolvarea lor, dacă nici n-a fost oficial în Deltă, nici n-a discutat măcar cu oamenii din partea locului?
Norocul lui Klaus Iohannis
s-ar putea numi Liviu Mihaiu, care a sărit imediat, pe Facebook, să-i indice niște soluții concrete: arestarea președintelui CJ Tulcea și încă a unor oameni pe care Liviu Mihaiu nu-i poate înghiți. Îl și vedeam pe Klaus Iohannis fugind cu cătușele în mână după diverși cetățeni ai județului Tulcea, ca un roboțel cuminte, ghidonat de Liviu Mihaiu de la masa lui favorită din Fratelli, locul de unde a încercat să conducă și Administrația Biosferei Delta Dunării în scurtul și penibilul său mandat de guvernator al Deltei, în cele aproape patru luni de la sfârșitul lui 2008, începutul lui 2009.
La așa președinte, așa sfătuitor în materie de probleme ale Deltei. Căci, orice ar pretinde el, Liviu Mihaiu știe despre problemele Deltei doar puțin mai mult decât spune Klaus Iohannis. Una dintre marile probleme ale lui Liviu Mihaiu este că pe suprafețe întinse din Delta Dunării se practică agricultura. Cine naiba poate să-și învârtă un joint din grâu, porumb, orz, ovăz sau ce se mai cultivă pe acolo? Dacă s-ar fi cultivat cânepă sensimilla, altfel ar fi stat treburile. Probabil că cealaltă problemă majoră a lui Liviu Mihaiu legată de Delta Dunării este că nu prea are clienți pentru excursiile pe care încearcă să le organizeze de aproape zece ani, excursii care au ajuns să coste 5.000 de lei de om pentru cinci zile de plimbare pe canalele din Deltă. Dacă președintele ar avea amabilitatea să-i găsească niște clienți pentru aceste nonsensuri turistice, atunci problemele locuitorilor Deltei ar fi pe jumătate (poate chiar pe trei sferturi) rezolvate.
Klaus Iohannis s-a făcut
că vizitează Delta Dunării, presa a mai bifat o apariție prezidențială, din ce în ce mai rare, după care lucrurile și-au reintrat în normal. Adâncirea ilegală a canalului Bâstroe n-a fost taxată de nimeni, problema cea mai acută, a războiului care a ajuns în buza Deltei Dunării, n-a fost ridicată deloc, cum nu s-a vorbit cu adevărat despre nimic. Pare a fi fost luată în calcul eliminarea poluării cu microparticule din plastic. Cu siguranță, în următoarele secole aceasta va fi complet eliminată. La modul extrem de economicos în care-și cheltuiește energia, este foarte posibil ca domnul Iohannis să fie acolo, încă respirând, atunci când în Deltă nu vor mai ajunge microparticulele cu pricina.
Parca e vorba de filmul „Inception”. Acolo se ajunge la varianta de un vis in vis care era in vis.
O „panarama” ridicola!
Daca ar fi fost de alta etnie, ar fi fost taxat conform stereotipului.
La stereotipul „sas” nu prea gasesti un echivalent al „robotului” .
Este unicat si asa va ramâne în istoria terfelita a Romaniei.
Monument de nesimtire, de îngâmfare si de vid absolut. In calitate de mini profesor de fizica, a reusit obtinerea vidului absolut pornind de la o mare balega. Performanta inversa este posibila, data fiind calitatea materlialului. Pe când retransformarea vidului în balega? Vivat! Sa traiasca! Pe când premiul Nobel?! Nene Incule, când revii din Germania?
Nihil sine ZERO! ar putea fi scris pe blazonul lui…
M-a impresionat poza: obosit rau! Vorba aia, a facut naveta 10 ani Bucuresti – Sibiu. Si mai lucra si noaptea la proiectul „Romania Educata”.