E un anticariat aproape de Universitate care funcționează ca o mașină a timpului, un fel de portal care te duce într-o altă epocă, unde cineva a strâns cele mai inutile cărți din univers și le-a aranjat într-un mod absurd. Niciodată n-am înțeles de ce cărțile sunt sortate după preț. Am văzut rafturi întregi de cărți la 5 lei, de parcă prețul te ajută să navighezi cumva prin vasta lume a aparițiilor editoriale. Cui îi folosește dacă produsele sunt aranjate după preț? Prețul e o chestie secundară, pe care o afli ulterior. În primul rând vrei să știi dacă te interesează cartea. Nu e ca și cum uneori ai avea chef să citești o carte de 10 lei și atunci te-ai duce țintă la raftul cu cărți la 10 lei.
Îmi și imaginez discuții de genul:
– Ție ce cărți îți plac?
– Citesc cam tot ce-mi pică-n mână, dar prefer cărțile de 10 lei.
– Ce snob ești!
– Gusturile nu se discută. Când eram mai mic citeam de-alea de 5 lei, dar acum mi se par puerile și cam ieftine, să fiu sincer. Mă uit, în schimb, la filme făcute după cărțile de 7 lei. E genul meu preferat. Toate cărțile de 7 lei ar trebui ecranizate, inclusiv cărțile de bucate și atlasele rutiere.
1.686 de vizualizări
Cred ca m-am prins ce anticariat e: http://www.targulcartii.ro
Tinar esti domnule Panait, Pe vremuri, in mileniul celalalt, in colectia BPT la cinci lei cadea si colectia de basme japoneze „Povestea frumoasei Hacikazuki” si „Amintiri din casa mortilor” de Dostoievski si „Peripetiile bravului soldat Svejk” de Hasek.
Trebuie să te pricepi.
Mi-am luat de la ei o groază de cărți bune la 10 lei. Ba chiar la 5 lei.
C’est la vie…Cine n-are sobe să-şi cumpere…