Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Pușcașul lui Dumnezeu

Zoom Pușcașul lui Dumnezeu

Un cavalerist bulgar s-a năpustit cu sabia scoasă asupra coloanei de prizonieri români care înainta spre Stara Zagora. L-a ales pe cel mai înalt și, din goana calului, a lovit cu tăișul, de sus. Prizonierul s-a ferit, iar lovitura s-a irosit în aer. Bulgarul s-a dezechilibrat, cît pe ce să cadă de pe cal, dar s-a repliat și a reluat atacul. Prizonierul l-a întîmpinat cu seninătate. De sub zdrențele pline de noroi uscat răzbătea o stăpînire de sine pe care armata română n-o arătase deloc la Turtucaia. A doua lovitură a bulgarului a fost însoțită de un icnet din rărunchi și, de aceea, cînd prizonierul s-a dat iarăși la o parte, călărețul s-a prăbușit din șa, cu tot cu sabie, la picioarele convoiului. O vreme, ceilalți prizonieri l-au privit înfricoșați, așteptînd să se ridice, fiindcă, scufundat în noroi, bulgarul nu dădea semne de viață și nimeni nu îndrăznea să atingă un sergent de cavalerie căzut în mocirlă. Apoi, cînd a început să se miște și s-a ridicat, amețit, pictat cu glod pe față și pe uniformă, fără caschetă și cu sabia pierdută, oamenii s-au dat înapoi. Prizonierul care-l făcuse să pice din șa îl privea cum țipă și cum încearcă să-și scoată pistolul din toc. Bulgarul i-a îndreptat arma spre piept și a tras de la cinci pași. Prizonierul cel înalt și senin a închis ochii, dar capsa n-a luat foc. Nici a doua oară, nici a treia, nici a patra. Și, în timp ce nimeni nu înțelegea cum poți fi împușcat de patru ori fără să fii ucis, prizonierul a scos din buzunar un ceas și cîteva bancnote românești pe care le-a întins agresorului său. Învins, dar cu o pradă care acoperea cu mult rușinea, bulgarul și-a adunat sabia de pe jos, a încălecat și dus a fost. Prizonierul cel înalt era preotul Constantin Sădeanu.

Preot paroh al Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Constanța, Constantin Sădeanu s-a oferit voluntar în august 1916, cînd armata română a intrat în război. A fost mobilizat în Regimentul 76 Infanterie ca preot militar confesor și a trecut Dunărea odată cu primele batalioane ale armatei de sud. La Turtucaia, cînd a văzut că bulgarii stau să răstoarne pozițiile românești abandonate de comandanți, a atîrnat cădelnița și sutana într-un copac și a pus mîna pe armamentul părăsit în tranșee. Părintele Constantin Sădeanu avea fizicul și vigoarea unui atlet, curajul unui martir și precizia unui vînător de iepuri, așa că, o vreme, i-a făcut pe bulgari să creadă că românii n-au abandonat reduta. A fost ultimul român luat prizonier de trupele bulgărești de asalt, și asta fiindcă nu mai avea muniție.

În lunga suferință din lagărele bulgărești, Constantin Sădeanu a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români, i-a protejat și a vorbit în numele lor, le-a alinat suferința sufletească, i-a tratat de boli, de răni, i-a ținut la adăpost de abuzurile paznicilor bulgari. A suferit mult în numele și în locul lor, și-a riscat deseori viața și a reușit să cîștige respectul ofițerilor bulgari. Mizeria, violența și umilința pe care zecile de mii de prizonieri români le-au îndurat în cei doi ani de lagăre bulgărești au fost inimaginabile. Puțini au arătat curaj în acele condiții, iar acela e adevăratul curaj.

Preotul Constantin Sădeanu a supraviețuit războiului și, după cum se vede, chiar morții pămîntești.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Două nimerick-uri

    22 ianuarie 2019

    *** N-ați lăsat în urma voastră temple, nici hrisoave grele cu peceți, ci-n closetul gării, cu exemple, v-ați întins doar mucii pe pereți. Peste veacuri oamenii de știință or să […]

  • Cîtă putere are Puterea?

    22 ianuarie 2019

    Puterea politică e făcută din legi, instituții și bani, la care se adaugă spiritul de toleranță al societății. După cum merg treburile la noi, puterea politică pare să aibă două […]

  • Șah și table cu Justiția

    22 ianuarie 2019

    Acum aproape două decenii, pe culoarele tribunalelor umblau diverși domni și doamne cu rochii negre lungi, trăgând cu urechea la greii Baroului București, în încercarea de a mai prinde câte […]

  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

romania100