Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Recenziile nepublicate ale lui CTP: Baltagul

Zoom Recenziile nepublicate ale lui CTP: Baltagul

Baltagul! Un roman care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Te lovește în moalele capului ca un topor, mai ales dacă-i pui o lamă pe lungul cotorului și dai tare, când victima nu se uită.

E primul roman SF din literatura română. Prima oară când l-am citit n-am înțeles nimic, mi s-a părut complet neverosimil, pentru că, în mod normal, o oaie năzdrăvană ar fi trebui să-l avertizeze pe Nechifor Lipan. De ce nu și-a făcut mioara datoria? Nu de-aia îi dădea stăpânu-său de mâncare? Abia după ce-am terminat lectura cărții și m-am retras într-o grotă din Carpați ca să rumeg povestea mi-am dat seama care-i explicația. De fapt, Baltagul e plasat într-un univers paralel în care oițele năzdrăvane nu pot vorbi. Sunt și ele ca oile de rând. Dau lână și lapte, iar pe urmă le tai ca să hrănești fiara de pe lumea cealaltă pe care-o ții legată în beci, cu o împletitură groasă de lanțuri. Atât de simplu era.

Cu timpul, am înțeles și semnificațiile mai adânci ale cărții. Ceea ce credeam inițial că-i repovestirea unui mit francmasonic avea un conținut mai greu și mai fascinant, dincolo de această pojghiță superficială de ocultism. Mi-a deschis ochii un înțelept elev de clasa a șaptea, care mi-a spus următoarele: ”Domnule Popescu, am tot respectul pentru vârsta matale, că pari bătrân după chelie, dar Baltagul e despre un cioban pe care-l fură hoții”. Cerurile s-au deschis, îngerii au început să trâmbițeze la urechile mele și o cascadă albă de lumină mi s-a scurs pe pielea netedă ca capului, inundând universul. Așa era! Elevul avea dreptate! Cartea chiar spunea ceva despre un cioban și despre niște hoți, dar eu am ignorat indiciile și am rămas cu interpretarea la nivelul superficial al miturilor francmasonice.

De-atunci o recitesc încontinuu și nu fac decât scurte pauze, ca să hrănesc fiara din beci care, fără paza mea strictă, ar ieși la suprafață și ar înghiți hulpav universul. Mă rog, e o povară pe care trebuie să o duc toată viața. Și nu-mi convine deloc, pentru că o parte din energia ei negativă se transmite asupra mea. Mare mister cum de rămân așa de senin la TV…

2.419 vizualizări

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Carne de pui La Provincia
Big Fish
Editoriale
Iubitori de arta