Revista breslei: Amanta fanată a statului impotent

Televiziunea Română produce cele mai echilibrate emisiuni informative. Pentru a le echilibra, pe un taler al balanţei îl pune pe Emil Boc, iar pe celălalt tot pe Emil Boc. De câte ori este nevoie într-o lună. Dacă este nevoie ca echilibrul să fie şi mai clar, este adus Traian Băsescu, pentru a nu fi deranjat cu întrebări incomode. Când moderatorii au câte o tresărire de orgoliu şi le mai scapă câte o întrebare la care invitaţii nu au răspunsul pregătit, aceştia se burzuluiesc supăraţi: „Parcă aţi fi la una dintre televiziunile alea“. 

Acest exerciţiu ne costă, din puţinii bani pe care mai suntem în stare să-i plătim drept taxe şi impozite, 559.612.060 de lei. Aproape 129 de milioane de euro, din care doar 6% nu sunt bani publici, reprezentând veniturile TVR din publicitate şi sponsorizări. Dar aceste venituri nu ajung televiziunii publice, ea având şi datorii de încă 20 de milioane de euro. Audienţa postului public este atât de mică, încât pentru a afla ce a spus preşedintele la postul care ne înghite o cârcă de bani e nevoie ca emisiunile lor să fie preluate de televiziuni ale căror talk-show-uri ajung în Top 10 al emisiunilor de profil. În aceste condiţii, aproape orice leu cheltuit de către TVR pe salariile unor oameni care nu fac performanţă, ci doar umezesc şezuturile Puterii, este un leu cheltuit cu nesimţire.

Dar nu doar angajaţii TVR sunt plătiţi din bani publici, ci şi ziarişti aparent privaţi. România liberă, de exemplu, a încasat în ultimii patru ani cel puţin 500.000 de euro publicitate de la stat, mai ales de la filialele din teritoriu ale Finanţelor. La asta putem adăuga alte sute de mii din bani publici numiţi „fonduri europene“, anunţurile marilor companii de stat etc. Aaa, plus afacerile cu statul derulate de proprietarul Rl, care sunt de ordinul zecilor de milioane. Cum ar spune Mircea Marian, o mulţime de bani care se duc şi în plata unor ziarişti comozi. Bani care, ca sursă de provenienţă, nu sunt complet străini nici de conturile domnului Marian însuşi, plătit confidenţial din buget ca angajat al TVR INFO şi la fel de confidenţial din publicitatea de stat care se scurge în ziarul unde lucrează. Pe lângă sumele pe care statul le direcţionează către unii patroni de media, cei 50.000 de lei daţi de guvern revistei conduse de Andreea Pora sunt un mizilic. Ca şi cum statul român, un bătrân gras, urât şi cam scăpătat, şi-ar fi luat amantă o presă fanată, căreia îi dă bani puţini şi o mai şi bate. Bine, cu excepţia TVR, care nu-i a­mantă, ci harem.